Propunerea Comisiei Europene cu privire la Politica Agricolă Comună post-2028 pentru fermierii români, din punctul meu de vedere, este de neacceptat, pentru că noi avem un proverb: nu dăm vrabia din mână pe cioara de pe gard, a afirmat, joi, directorul general al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, la Conferinţa Naţională AGRI4FUTURE România - Obiectiv 2035, relatează Agerpres.
"Urmează doi ani dificili pentru ceea ce iubim cu toţii şi anume agricultura României. Şi astăzi (...) vreau să vorbesc pentru că sunt cumva conectat la sufletul fermierilor şi ştiu ce simt fermierii români. Aş spune că nu aş vrea să li se mai vândă ceva rău ca fiind ceva benefic. Şi ascultând pledoaria şi a domnului comisar Hansen şi a celorlalţi antevorbitori, propunerea Comisiei Europene cu privire la Politica Agricolă Comună post-2028 pentru fermierii români, din punctul meu de vedere, este de neacceptat, pentru că noi avem un proverb românesc; nu dăm vrabia din mână pe cioara de pe gard.
După 18 ani, într-adevăr, de la majoratul aderării la Uniunea Europeană, am învăţat şi noi mecanismele de funcţionare ale Politicii Agricole Comune, unul din pilonii de bază ai înfiinţării comunităţii europene, care a făcut posibilă existenţa Uniunii Europene peste ani şi ani. Şi iată o schimbare de paradigmă, după ce am învăţat mecanismele şi suntem la nivel de absorbţie pe un sector de finanţare din fonduri europene de peste 98%, aproape 99%, doar anumite aspecte de ordin tehnic făcându-ne să nu ajungem la o absorbţie totală", a spus Chesnoiu.
Potrivit acestuia, Politica Agricolă Comună cu cei doi piloni este ceea ce fermierii români au nevoie.
"PAC-ul cu cei doi piloni reprezintă ceea ce fermierii au nevoie, pentru că, pe de o parte, vorbim de Pilonul 1, pierderi de venit şi acoperirea acestor pierderi de venit ca urmare a condiţionalităţilor impuse de regulamentele şi reglementările europene pentru nişte fermieri europeni aflaţi pe o piaţă unică şi compensarea acestor pierderi prin subvenţiile alocate din Pilonul 1, şi de cealaltă parte vorbim, şi aici citez din comisarul Hansen, vorbim de modernizarea fermelor, de investiţii, de eficienţă, de protecţie a mediului şi de economii în fermele noastre.
Păi cum să facem investiţii în modernizare, cum să atingem performanţă, cum să atingem indicatorii de competitivitate doriţi într-o mare familie europeană cu 27 de state, dacă noi radem Pilonul 2, exact alocarea destinată fiecărui stat membru pentru investiţii? Şi spun asta pentru că ştiu foarte bine cum a evoluat agricultura României, o vedeţi fiecare dintre dumneavoastră, sunteţi poate printre cei mai performanţi fermieri din România care aţi accesat fonduri şi care v-aţi dezvoltat. (...) Pe noi ne ajută foarte mult istoria şi un mare istoric al nostru spunea că trebuie să ne uităm întotdeauna în trecut ca să putem să vedem viitorul şi să învăţăm", a arătat şeful AFIR.
El i-a transmis ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, că susţine un concept al complementarităţii fondurilor europene cu fondurile naţionale.
"Este onorabilă propunerea dumneavoastră ca, pe lângă fondurile europene, să venim cu complementaritate. Am fost unul dintre susţinătorii acestui concept al complementarităţii fondurilor europene cu fondurile naţionale, dar acolo unde regulamentele nu ne permit să investim desigur putem veni cu linii de finanţare şi cu scheme de ajutor de stat prin ministerele de resort ca să putem să ne atingem indicatorii şi obiectivele pe care le avem. În urmă cu câţiva ani ni se prezenta un pachet de 80 de miliarde de euro. Fiecare român vedea în buzunarele proprii, fiecare fermier în ferma lui, în conturile firmei o bucăţică din cele 80 de miliarde de euro.
Evident că agricultura, ruda săracă a celorlalte sectoare economice în conceptul politic de la acea vreme, s-a regăsit cu zero eurocenţi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ne întrebăm - şi pe bună dreptate - oare ce s-a schimbat în România în aceşti cinci ani care să ne facă să credem că cei care vor guverna în 2028 vor pune agricultura pe primul loc, că o parte din cele 70 de miliarde sau 140 de miliarde, care sună extraordinar de bine, vor fi direcţionate direct către Pilonul 1 şi către modernizarea fermelor din România?
Cine ne dă aceste garanţii şi cine oferă garanţia acestor oameni care sunt în faţa noastră că exact aşa se va întâmpla? Sigur, plecăm de la principii. Principiile sunt bune, dar nu înţeleg de ce Comisia Europeană nu-şi deschide puţin şi mintea şi sufletul spre nevoile reale ale celor cărora li se adresează, pentru că suntem cu toţii oameni care au elaborat politici publice, oameni care au făcut pentru fermierii noştri sau pentru sectoarele pe care le-am condus lucruri importante", a menţionat Adrian Chesnoiu.
În opinia sa, nu există nicio garanţie că această schimbare de paradigmă a CE cu privire la PAC nu ar putea fi o eroare, iar în acel moment nu se va mai putea schimba nimic.
"Mi-a plăcut foarte mult (...) poziţia domnului fost comisar Dacian Cioloş, care a spus că, într-adevăr, viaţa ne-a arătat că poziţionarea factorilor de decizie geopolitică la nivel european cu privire la intrarea produselor din Ucraina fără a se asigura trasabilitatea lor a fost o eroare.
Am susţinut-o cândva şi eu, în 2022. Ce garanţie avem că această schimbare de paradigmă şi de atitudine a Comisiei Europene nu vom constata în 2034 că a fost o eroare? Cum vom mai putea atunci să schimbăm ceva ce astăzi funcţionează de bine de rău, nu la parametrii extraordinari pe care ni-i dorim, cu ceva ce încercăm? Noi totdeauna vrem să facem performanţă, să ne atingem obiectivele, să ajungem acolo unde ne dorim", a susţinut directorul general al AFIR.
Practic, Chesnoiu este de părere că nu ar trebui schimbat ceva ce funcţionează.
"Dacă ceva merge, haideţi să nu schimbăm. Mi-a plăcut foarte mult fermitatea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, care a spus că poziţia fermierilor români - şi dovadă că întâlnirile acestea sunt extraordinare - este una clară: păstrarea Politicii Agricole Comune cu doi piloni şi alocare distinctă în arhitectura viitoare.
Desigur, este un prim dialog, urmează doi ani de dezbateri extraordinare în trialog, avem reprezentanţi români, dar poate pentru prima dată simt aşa, cu o mare încredere şi optimism, că toate forţele politice s-au aliniat într-o direcţie şi au ascultat în sfârşit vocea fermierilor români şi toată lumea, de la europarlamentari, la miniştri de resort, la guvern, la executiv, la politică, la diplomaţie, toată lumea pare să conveargă în această direcţie", a subliniat Chesnoiu.
Comentează