Premium
Costul orar al forţei de muncă a crescut cu 5,3% în UE şi cu 5% în zona euro, în primul trimestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, arată datele publicate vineri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), informează Agerpres.
În perioada ianuarie-martie 2023, comparativ cu primul trimestru din 2022, cel mai semnificativ avans anual a fost raportat în Bulgaria (15,7%), România (14,3%) şi Lituania (13,2%), în timp ce alte patru state membre UE au raportat creşteri de peste 10%: Estonia (12%), Croaţia (11,3%), Polonia (10,7%) şi Belgia (10,1%).
Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. În România, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 14,3% în perioada ianuarie-martie 2023, iar costurile non-salariale un avans anual de 14%. La nivelul Uniunii Europene, costurile salariale au înregistrat o creştere anuală de 5% în perioada ianuarie-martie 2023, iar costurile non-salariale un avans anual de 6,1%.
În primul trimestru din 2023, avansul costurilor cu forţa de muncă în România se datorează creşterii cu 16,9% a costului orar al forţei de muncă în domeniul business, în timp ce în domeniul non-business s-a înregistrat un avans de 21,8%.
Pe sectoare ale economiei, în România costul orar cu forţa de muncă a crescut cu 21,8% în construcţii, cu 16,9% în industrie şi cu 15,4% în servicii.
Promisiunile făcute de noul premier Marcel Ciolacu în sectorul economic:
„Împreună cu miniștrii și echipa economică am elaborat noi scheme de sprijin, astfel încât, în doi ani, să putem aloca în total peste 250 de miliarde de lei, bani cu care stimulăm toate companiile care produc în Romania. Și mă refer la scheme de ajutor de stat pentru stimularea producției și a exporturilor, investiții publice și parteneriate public – privat. Ca să fie clar: toate companiile care produc aici, în România sunt companii românești, indiferent că acționarii sunt români sau străini.
În plus, trebuie să accelerăm absorbția de fonduri europene, printr-o simplificare a procedurilor, pentru a scurta la maximum termenul de implementare a proiectelor cu finanțare UE și a țintelor din PNRR.
Totodată, am lucrat și avem pregătite noi programe de stimulare a producției în industrie, în sectorul materialelor de construcții și al industriei alimentare - în special în zona de procesare alimentară.
Prioritatea noastră este mărirea subvențiilor acordate producătorilor agricoli și stimulente financiare pentru înființarea fabricilor de prelucrare și producție de alimente, aici, în România. „Cumpără românește” trebuie să fie liantul natural care să ne ghideze acțiunile.
Vrem să înființăm locuri de muncă mai multe și mai bine plătite. Lucrătorii români trebuie determinați să rămână în țară.
De aceea, vom reduce gradual impozitarea muncii, mai ales pentru cei cu venituri mici și medii. Astăzi, avem una dintre cele mai mari poveri fiscale din UE la salariile mici – de 2 ori mai mare decât in Germania, de exemplu.
La finalul acestui mandat, orice angajat trebuie să câștige minim 500 de euro net lunar
În plus, știm cu toții, România se află încă în cercul vicios al salariilor mici. O treime dintre salariații din România primesc acum salariul minim de 3.000 lei brut, adică sub 1.900 de lei net. Pe baza dialogului cu sindicatele și patronatele, vom crește salariul minim pentru a reduce numărul salariaților cu normă întreagă aflați în sărăcie. Toți cei care muncesc trebuie să aibă asigurat un trai decent.
La finalul acestui mandat, orice angajat trebuie să câștige minim 500 de euro net lunar, iar câștigul salarial mediu net să ajungă la 1000 de euro.
Acest guvern va avea grijă și de cei care au muncit o viață întreagă, așa cum am făcut de fiecare dată când ne-am aflat la guvernare.
Pensiile vor crește. În plus, toți românii cu venituri mici și medii, salariați sau pensionari, vor fi în continuare sprijiniți de stat. Toate formele de ajutor - vouchere pentru alimente și pentru plata facturilor la energie și gaze vor continua.
Așa cum am spus încă de la început, accentul prioritar al politicilor noastre publice va fi pus pe serviciile educaționale și de sănătate.
În ceea ce privește educația, ne-am asumat angajamentul de a crește accelerat salariile prin noua lege a salarizării unitare și asta voi face.
Pentru a reduce abandonul școlar și a oferi șanse egale la educație, propunem o serie de soluții, finanțate de la buget și din fonduri europene, pentru copiii în nevoie – vouchere pentru o masă caldă pe zi, transport școlar, îmbrăcăminte, rechizite de 2 ori pe an și consiliere psihologică.
Dar un trai mai bun nu e posibil fără un sistem de sănătate eficient și funcțional pentru toți românii. România are încă o problemă majoră în ceea ce privește accesul inegal la sănătate de calitate.
Vrem să modernizăm și să dotăm cabinetele de medicină de familie din urbanul mic și rural. În plus, vom echipa unități mobile de sănătate, pentru analize și chiar screening-ul unor boli, și vom moderniza și dota peste 70 de ambulatorii publice, marea majoritate în zonele defavorizate.
Știm ce avem de făcut și împreună vom reuși. Vorbim despre responsabilitate, încredere și dialog. Strategia noastră este să acționăm și să explicăm fiecare pas pe care îl facem. Credem că aceasta este forma obligatorie de respect față de români și față de mandatul pe care l-am primit.
Vreau să vă spun cât se poate de clar: eu nu voi conduce guvernul PSD-PNL, ci Guvernul României, iar rolul guvernului este de a se asigura că economia și societatea funcționează pentru toată lumea, că nimeni nu rămâne în urmă, că nu mai trăim într-o țară împărțită între speciali și oameni obișnuiți, că tăiem privilegii nemeritate unora pentru ca toți să aibă parte de șanse egale. Așa văd eu și sensul respectării PNRR, pentru a aduce miliardele europene de care România are nevoie”.
