Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză de pe site-ul gandul.info pe tema recentului raport al Parlamentului European care relevă date îngrijorătoare în ceea ce privește nivelul euroscepticismului, un fenomen care pare să ia amploare și în țara noastră.
Gândul:
Conform ultimului raport al Parlamentului European, doar jumătate dintre românii intervievaţi - 49% - consideră că statutul de membru al ţării noastre în Uniunea Europeană este un lucru bun, 27% sunt indiferenţi (!) şi 21% (!) îl consideră chiar un lucru rău.
Cifrele, la mai bine de 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană şi cu mai puţin de 7 luni înainte de desfăşurarea alegerilor europarlamentare, ar trebui să ne îngrijoreze. Poate un pic mai mult decât comentariile din social media, comunicatele de presă oficiale sau dezbaterile din mass-media. E nevoie de mai multă responsabilitate în discursurile publice şi - poate - mai multă informare din partea Guvernului, europarlamentarilor şi politicienilor români şi, bineînţeles, din partea mass-media.
Este euroscepticismul un fenomen istoric în România?
Cu o prezenţă la vot de doar 27,6% din alegători în 2009 şi 32,4% în 2014, ne aflăm - şi din perspectivă istorică - la coada statelor membre UE interesate de scrutinul european, alături de Cehia şi Slovacia, state care au aderat în 2004 la Uniunea Europeană, Slovacia aderând în 2009 şi la moneda Euro.
De la semnarea tratatului şi până astăzi există câteva momente importante - unele datorate crizei financiare, iar altele din viaţa politică autohtonă - care au determinat scăderea, creşterea şi iar scăderea încrederii românilor, din ultimii ani, în Uniunea Europeană şi mecanismele ei:
- anul 2007, momentul intrării României în UE a reprezentat maximul istoric pozitiv în ceea ce priveşte percepţia românilor ca aparţinând Uniunii Europene - cu o medie de 71%, chiar 74% - 75% în rândul tinerilor cu vârsta între 15 şi 39 ani;
- A urmat perioada crizei financiare, cu o scădere anuală semnificativă până în anul 2013 (inclusiv) - la aproximativ 55%, scădere resimţită şi la nivelul altor state UE;
- Mijlocul şi sfârşitul anului 2014, prin desfăşurarea alegerilor europarlamentare din luna mai (cu o participare de 32,44%) şi cele prezidenţiale din noiembrie (cu o participare de 62%) - când românii au fost puşi să aleagă între un candidat ”mândru că este român” şi un alt candidat atacat permanent de opozanţi (câştigător în final) ca fiind ”neamţ”, a reprezentat o revigorare a pro-europenismului - 76% din tinerii cu vârsta între 15-24 ani şi 67% a celor cu vârsta de peste 55 de ani, considerând că este un lucru bun statutul de membru UE al României;
- Însă, începând cu anul 2015 şi până în septembrie 2018, are din nou loc o scădere accentuată până la un minim istoric pentru România: 45% în rândul tinerilor cu vârsta între 15-24 ani şi 53% în rândul celor cu vârsta între 25 - 39 de ani - considerând că este un lucru bun statutul de membru UE al României.
Această scădere puternică în rândul românilor nu se simte însă la nivelul altor state europene. Suntem în contrasens faţă de datele reieşite din cercetarea sociologică pentru media europeană - de aproximativ 62%. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Guvernul a decis majorarea salariului minim de la 1 noiembrie şi nu de la 1 ianuarie 2019, cum fusese stabilit anterior. „Este o măsură populistă şi stupidă de tipul «Vă mai dau 100 de lei», care nu creşte bunăstarea nimănui, dar accentuează răul care se face mediului de afaceri de la o vreme încoace. O salarizare diferenţiată pentru cei cu studii superioare şi vechime este şi discriminatorie pentru că, în această zonă, nu contează studiile, ci ce face omul“, comentează Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM (Patronatul Investitorilor Autohtoni).
Guvernul a produs stupoare anunţând, săptămâna trecută, creşterea în avans a salariului minim pe economie, de la 1 noiembrie, de la un salariu minim brut actual de 1.900 de lei până la 2.080 de lei. Astfel, salariul minim net va creşte de la 1.162 de lei la 1.263 de lei.
În plus, cei cu vechime de peste 15 ani şi cei cu studii superioare vor avea un salariu minim diferenţiat. Aceste categorii primesc, de la 1 noiembrie 2018, un salariu minim brut de 2.350 de lei, ceea ce le aduce un plus de 251 de la faţă de actualul salariu minim net. Potrivit calculelor ZF, din cei 1,5 milioane de salariaţi care câştigă minimul pe economie, circa 300.000 au studii superioare. De asemenea, potrivit calculelor ZF, impactul bugetar ar urma să fie un plus de aproximativ 500 mil. lei la buget, până la finalul anului. Salariul minim brut pe economie ar fi trebuit să crească de la 1 ianuarie 2019 - aşa era planul guvernului - până la 2.050 de lei. (Mai multe detalii AICI)
România Liberă:
Zăcămintele Petrom se consumă rapid (se depletează, în termeni tehnici), iar investițiile în descoperirea unora noi nu se fac. În fapt, rata de înlocuire a rezervelor, un indicator specific în industrie, este de circa 0,4 la Petrom, adică la 100 de metri cubi extrași pun în funcțiune o sondă care va extrage 40 de metri cubi. Celălalt mare producător de gaze din România - Romgaz – are rir dublu.
Dar, dincolo de acest fenomen, un alt factor a intervenit în ecuația afacerilor Petrom în 2018. Au ars mult mai multe gaze în termocentrala proprie, de la Brazi. Pe piața de energie electrică, prețurile au crescut enorm în acest an, cu precădere începând cu T2. În doar patru luni, mai-septembrie, curentul s-a scumpit cu 150%. Sesizând oportunitatea, Petrom și-a „turat“ motoarele la Brazi, redirecționând gaze din piață către consum intern. Decizie corectă de business, dar care a produs penurie internă, firmele românești care aveau nevoie de gaze fiind nevoite să apeleze la importuri. Mai mult, pentru prima dată în istorie, a fost nevoie, în câteva rânduri, și de extracție din depozitele cu stocuri pentru iarnă, operate de Romgaz. De mulți ani România nu a mai importat gaze în sezonul cald. Anul acesta a fost însă nevoie, chiar dacă sunt mai scumpe decât gazele produse local, pentru că, pur și simplu, pe piața internă nu existau suficiente cantități pentru asigurarea cererii.
Centrala de la Brazi a avut o producţie de energie electrică de 1,05 TWh în cel de-al treilea trimestru al anului, mai mult decât dublu faţă de trimestrul 2 (0,42 TWh) şi aproape la fel faţă de primul trimestru, când centrala a produs 1,05 TWh în condiţiile în care vorbim despre luni de iarnă şi despre un debut de primăvară al acestui an destul de friguros, care a dus la creşterea consumului. (Mai multe detalii AICI)
