Reținut sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget din Franța, fondatorul serviciului de mesagerie criptată Telegram, este un miliardar franco-rus și disident, care iubește libertatea, informează publicația franceză Le Figaro într-o analiză, pe care o redăm mai jos.
Pavel Durov, fondator și CEO miliardar al aplicației de mesagerie Telegram, a fost reținut sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget, în regiunea pariziană. Un mandat de percheziție a fost emis împotriva sa de către anchetatorii francezi pentru diverse infracțiuni ale serviciului său de mesagerie criptată - de la fraudă, trafic de droguri, hărțuire cibernetică, crimă organizată, glorificarea terorismului și fraudă.
Însoțit de garda sa de corp și de asistentul său care îl urmăresc constant, miliardarul franco-rus în vârstă de 39 de ani a fost arestat la sosirea din Azerbaidjan.
În timp ce Telegram a refuzat să comenteze despre misteriosul său șef, Ministerul rus de Externe a declarat sâmbătă seara că ia măsuri pentru a "clarifica" situația și se întrebă dacă organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) occidentale vor cere eliberarea sa.
Iată cinci lucruri de știut despre Pavel Durov.
El este fondatorul Telegram
Pavel Durov, în vârstă de 39 de ani, născut în Rusia, este fondatorul și proprietarul aplicației de mesagerie Telegram, o platformă gratuită care concurează cu alte rețele sociale precum WhatsApp, Instagram, TikTok sau Wechat. Platforma își propune să depășească un miliard de utilizatori activi lunar într-un an.
Telegram este influent în Rusia, Ucraina și republicile fostei Uniuni Sovietice. Rețeaua socială a devenit o sursă esențială de informații despre războiul Rusiei în Ucraina și este utilizată pe scară largă de oficialii de ambele părți. Unii analiști se referă la aplicație ca la un "câmp de luptă virtual".
Își pune libertatea mai presus de orice
"Prefer să fiu liber decât să primesc ordine de la cineva", i-a spus Pavel Durov jurnalistului american Tucker Carlson în aprilie. Ca dovadă: franco-rusul a părăsit Rusia în 2014, după ce a refuzat să se conformeze cererilor guvernului său de a închide comunitățile de opoziție pe VKontakte. În cele din urmă, a vândut rețeaua socială înainte de a se muta din țara sa natală.
De atunci, presa rusă și franceză au susținut că Pavel Durov a devenit cetățean francez în 2021.
Și-a lansat sistemul de mesagerie criptat din cauza presiunii autorităților ruse
Într-unul dintre rarele sale interviuri, Pavel Durov a declarat în aprilie anul trecut în Dubai că a avut ideea de a lansa un serviciu de mesagerie criptată după ce a fost presat de autoritățile ruse la momentul VKontakte. El a spus că a încercat apoi să se stabilească în Berlin, Londra, Singapore și San Francisco înainte de a opta pentru Dubai în 2017, pe care l-a lăudat pentru mediul său de afaceri și de "neutralitate".
Miliardar, el nu acordă importanță bunurilor fizice
Potrivit Forbes, averea sa a fost estimată la 15,5 miliarde de dolari. Dar în interviul său cu Tucker Carlson din aprilie, miliardarul a asigurat că, în afară de bani sau bitcoin, nu deține active importante, cum ar fi proprietăți imobiliare, avioane sau iahturi, din cauza dorinței sale de a fi liber.
El se poziționează opunându-se giganților tehnologiei americane
Omul de afaceri consideră Apple și Google nu doar ca doi rivali, ci mai ales ca două dintre cele mai mari amenințări la adresa libertății de exprimare: "Aceste două platforme pot cenzura tot ce poți citi și toate informațiile pe care le poți accesa pe smartphone", a spus el în aprilie, în presa americană.
Reținerea lui Durov
Patronul şi fondatorul platformei de mesagerie online Telegram, miliardarul franco-rus Pavel Durov, a fost reţinut sâmbătă seara pe aeroportul Le Bourget, în apropiere de Paris, în baza unui mandat de arestare emis de anchetatorii francezi în legătură cu diverse infracţiuni ale mesageriei sale criptate, au indicat surse apropiate dosarului, confirmând informaţiile difuzate de posturile TF1 şi LCI, transmite AFP, scrie Agerpres.
Durov, în vârstă de 39 de ani, venea de la Baku şi urma să petreacă cel puţin o seară la Paris, unde avea prevăzută o cină, a declarat o sursă apropiată dosarului.
El urmează să fie prezentat justiţiei duminică.
Ofmin, autoritatea franceză responsabilă cu lupta împotriva violenţelor contra minorilor, emisese un mandat de arestare pe numele lui Pavel Durov într-o anchetă preliminară pentru diverse infracţiuni precum escrocherie, trafic de droguri, hărţuire online, criminalitate organizată, apologia terorismului şi fraudă, a explicat o altă sursă apropiată dosarului.
Justiţia franceză îi reproşează lui Pavel Durov că, prin absenţa moderării conţinuturilor pe Telegram şi necolaborarea cu anchetatorii, nu a acţionat împotriva utilizării delictuale a mesageriei sale de către unii abonaţi.
'Ajunge cu impunitatea Telegram', a declarat unul dintre anchetatori, mirat că Durov, deşi ştia că este dat în urmărire în Franţa, a decis totuşi să vină la Paris.
Pe Telegram, mesageria online lansată în 2013 de Pavel Durov şi fratele său, Nikolai, şi având sediul social în Dubai, comunicaţiile sunt criptate de la un capăt la altul. Telegram s-a poziţionat în contracurent cu platformele online americane, criticate pentru exploatarea mercantilă a datelor personale ale utilizatorilor.
Compania s-a angajat să nu dezvăluie niciodată informaţii despre utilizatori.
Într-unul din rarele sale interviuri, Durov a spus, în aprilie, în Dubai, că a avut ideea de a lansa o platformă criptată după ce fusese supus la numeroase presiuni din partea autorităţilor ruse în epoca reţelei social VK, pe care o crease în Rusia şi pe care între timp a vândut-o, părăsind ţara în 2014.
El a spus că a încercat apoi să se instaleze la Berlin, Londra, Singapore sau San Francisco, însă a optat pentru Dubai, pentru mediul de afaceri şi 'neutralitatea' sa.
'Cred că facem o treabă bună cu Telegram, cu 900 milioane de utilizatori, care vor depăşi probabil miliardul de utilizatori lunari activi peste un an', a afirmat el.
În emiratul din Golf, Telegram s-a pus la adăpost de regulile de moderare în contextul în care Uniunea Europeană şi Statele Unite pun presiune pe marile platforme pentru a elimina conţinutul declarat ilegal.
Cu grupuri de discuţii ce pot găzdui până la 200.000 de persoane, mesageria este acuzată uneori că amplifică potenţialul viral al unor informaţii false şi proliferarea unor conţinuturi de ură, neonaziste, pedofile, complotiste sau teroriste, adaugă AFP.
Comentează