Continuă nemulțumirile fermierilor români în privința importurilor de cereale ucrainene ieftine. Ei cer restricționarea imediată a importurilor de mărfuri agricole din Ucraina.
În acest context se naște întrebarea cine a câștigat și cine a pierdut? La prima vedere pare ca au câștigat zootehniștii, procesatorii și traderii, care au cumpărat ieftin. Pe de alta parte pare ca au pierdut unii producători, mai ales cei care au ținut grâul din toamnă cu gândul că va crește prețul în februarie-martie, și vor vinde în primăvară la un pret mai mare, ceea ce nu s-a întâmplat.
Cum stau de fapt lucrurile, a explica la RFI, Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale.
Rep: Cine a câștigat și cine a pierdut în problema importului de grâu?
- Aici este o întreagă discuție vis-a-vis de despăgubiri. Fiecare își asumă un act comercial, căci în momentul ăsta, în convorbirea noastră, vorbim despre un act comercial. Actul comercial înseamnă că îți asumi anumite lucruri. Îți asumi că stochezi marfă și nu o vinzi, îți asumi ca și comerciant, că acea marfă ucraineană ieftină, sau ce vrei tu să fie, o cumperi, o stochezi cu premiza că va crește pe baza informațiilor pe care le ai. Da? Și mai departe, cu consecințele de rigoare, aș putea spune că despăgubirile trebuie să vină în mod clar direcționate către efectele creșterii costului logistic, pentru că asta a fost, de fapt, o durere foarte mare, foarte mare. Nu neapărat prețul care s-a mișcat în raport cu piața logistica, care a crescut cu 65-70 % în România, pentru că toate mijloacele logistice s-au îndreptat către fluxurile ucrainene. Dacă vorbim de prețuri trebuie să știți, să fim de acord cu toții, că exportatorii în mod special, au avut prețuri în orice moment pentru marfa românească, doar că s-au lovit de doua lucruri : 1.refuzul de a vinde și 2. acel cost logistic care a crescut exponențial și care a generat o rezistență și mai mare, ca să-i spunem așa la vânzare.
Rep: Care e situația fermierilor români în acest moment ? Sunt ei de acord să vândă la un preț mai mic, pentru a fi cerealele la același nivel cu ce vine din Ucraina ?
- Aici nu vorbim de prețul marfii care vine din Ucraina, cu prețul mărfii românești. Suntem actori pe o piata globala. Trebuie să înțelegem asta. Suntem actori pe o piață globală, și această piață globală se bazează pe o regulă foarte simplă, cerere și ofertă. Dacă marfă românească este competitivă la un preț, va fi cumpărată. Dacă nu e competitivă, nu va fi cumpărată.
Rep: Ei( n.r. fermierii) motivează că marfa din Ucraina e mult mai ieftină, și de asta a lor nu se vinde.
- Asta a fost la început. Asta a fost prin vară. Astăzi, să știți, că discounturile nu mai sunt așa mari. Pentru că nici ucrainenii sau comerciantii ucraineni, că nu vorbim de fermieri nu văd ei direct, nu mai doresc să vândă la același nivel de preț ca și înainte. Diferențele sunt foarte mici, de ordinul, nu știu, a maximum 10 EUR pe tonă, să spunem, dar chiar și în acest context trebuie să înțelegeți un lucru: marfa românească este mult mai prețuită ca origine pentru simplul motiv că are o predictibilitate și sustenabilitate. Noi facem marfa, o producem cu anumiți parametri, conform anumitor reguli și proceduri din Uniunea Europeană. Cu alte cuvinte, marfa româneasca este căutată, dar, dacă nu știm să fim competitivi la preț va fi preferată întotdeauna o marfă mai ieftină. Și când spun mai ieftină, nu mă refer neapărat la marfa ucrainiană, care are și ea o pondere destul de ridicate, ci și la marfa rusească, daca discutăm de grâu în acest moment, pentru că grâul rusesc are o calitate foarte bună. Are un nivel de proteină foarte ridicat și este oferit la un preț foarte redus, în comparație cu ce putem noi oferi în bazinul Mării Negre.
Rep: Cum ar putea fi rezolvată această problemă, să fie toată lumea mulțumită?
- Toată lumea mulțumită nu va fi niciodată, dar ca să rezolvam această problemă ar trebui practic să nu mai importăm marfa ucraineană ca să nu mai existe subiect de discuție. Să permitem un tranzit, dacă s-ar putea, să-și facă tranzitul cu logistica lor, nu cu a noastră. Pentru că dacă vor face tranzitul cu logistica lor, imediat, efectul acesta inflaționist pe costul logistic s-ar disipa, în România, și cred că toată lumea ar fi oarecum mulțumită. Încă o dată, cu mențiunea că nu poți să mulțumești pe toată lumea.
Rep: Dacă cerealele ucrainene au rămas în Europa și nu au ajuns în țările asiatice și africane, așa cum s-a spus inițial, au fost private de aceste cereale țările respective?
- Există o problemă. Și este o problemă de nuanță, pentru că ni s-a servit un narativ, la început de către Uniunea Europeană, că ne dorim să ajutăm țările sărace africane, când de fapt noi ne-am dorit să ajutăm procesatorii, comercianții și cei din industria de furajare-procesare din Uniunea Europeană, căci avem 42,5% din tot ce a ieșit din Ucraina s-a dus frumușel în Uniunea Europeană, în timp ce țările africane au coagulat doar 14,2 procente din marfa ucrainiană .
Rep: În ce orizont de timp credeți că s-ar putea rezolva această problemă?
- Cred că nu mai devreme de după Consiliul miniștrilor agriculturii din 25 aprilie, nu mai devreme.
Comentează