Premium
Ziarul Financiar:
Aşa cum a demonstrat lupta electorală din 2012 dintre Obama şi Mitt Romney, banul, isteţimea cu care este mânuită „arma“ financiară, poate decide cine este preşedintele SUA. Miliardarii au acum un rol mai important ca niciodată în cursa înarmării financiare. Republicanul Jeb Bush, fratele fostului preşedinte George W. Bush, şi un actor mult îndrăgit de spectatorii de pe Wall Street, a strâns cei mai mulţi bani pentru campania pentru cucerirea preşedinţiei, 120 de milioane de dolari. Locul doi în top este ocupat de democrata Hillary Clinton, soţia fostului preşedinte Bill Clinton. Ea a fost unul dintre secretarii de stat care au promovat cel mai agresiv companiile americane la nivel internaţional, „convingând“ diverse guverne să semneze contracte sau să-şi modifice politicile în avantajul unor coloşi precum General Electric, Exxon Mobil, Microsoft şi Boeing, potrivit The Wall Street Journal. În acelaşi timp, companiile au fost printre cei mai generoşi donatori către fundaţia Clinton. Hillary Clinton strânsese până la începutul lui august aproape 70 de milioane de dolari pentru a-şi finanţa cursa pentru funcţia de preşedinte. Miliardarii finanţează primele zile ale campaniei pentru preşedinţie într-o proporţie fără precedent. Cel puţin 40 dintre cei mai bogaţi americani au vărsat 60 de milioane de dolari în organizaţiile care finanţează campaniile candidaţilor.Mai puţin de 400 de familii au adus aproape jumătate din banii strânşi pentru campania electorală, se arată într-o analiză realizată de The New York Times. Aproape fiecare dintre candidaţii republicani are în spate un sponsor miliardar.
Hotnews:
RFI:
Se împlinesc 70 de ani de când americanii au folosit la Hiroshima prima bombă atomică din istoria omenirii. Oraşul japonez a fost ras de pe faţa Pământului în dimineaţa zile de 6 august 1945. Sapte decenii mai târziu, oraşul cu 1,2 milioane de locuitori este din nou un centru prosper dar cicatricele fizice şi psihice persistă.Prima bombă nucleară din istoria omenirii, botezatà Little boy, a fost lansată de aviaţia americană de la bordul unui bombardier B-29 poreclit Enola Gay. Bomba nucleară fabricată pe bază de uraniu avea o forţă echivalentă cu 16 tone de TNT. 43 de secunde după ce a fost lansată de la mare altitudine, pe când se afla la 600 de metrii de sol, bomba exploda într-o bulă de foc ce atingea o temperatură de un milion de grade Celsius. Temperatura la sol a atins « doar » 4 mii de grade, suficient pentru a topi orice oţel. Clădirile din piatră au rezistat dar mai poartă pe pereţi urmele corpurilor umane arse de deflagraţie. Uriaşa ciupercă atomică s-a ridicat până la 16 kilometrii deasupra oraşului Hiroshima. Se estimează că 140 de mii de oameni au murit în momentul impactului şi ulterior din cauza radiaţilor. Pentru supravieţuitori, urmarea a fost un calvar. Boli noi, nemaîntâlnite până atunci, i-au marcat pe toţi. De teamă să nu fie contagioşi, multă vreme aceşti « hibakusha » au fost izolaţi de restul populaţiei. Apoi au avut greutăţi în a se căsători sau a găsi un loc de muncă. E şi motivul pentru care şapte decenii mai târziu, unii dintre cei 180 de mii de supravieţuitori încă în viaţă mai evită să vorbească pe faţă despre această oribilă experienţă.
