DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cine conduce America

revista presei

Ziarul Financiar:

Aşa cum a demonstrat lupta electorală din 2012 dintre Obama şi Mitt Romney, banul, isteţimea cu care este mânuită „arma“ financiară, poate decide cine este preşedintele SUA. Miliardarii au acum un rol mai important ca niciodată în cursa înarmării financiare. Republicanul Jeb Bush, fratele fostului preşe­dinte George W. Bush, şi un actor mult îndrăgit de spectatorii de pe Wall Street, a strâns cei mai mulţi bani pentru campania pentru cucerirea preşedinţiei, 120 de milioane de dolari.  Locul doi în top este ocupat de democrata Hillary Clinton, soţia fostului preşedinte Bill Clinton. Ea a fost unul dintre secretarii de stat care au promovat cel mai agresiv companiile ame­ricane la nivel internaţional, „convingând“ diverse guverne să semneze contracte sau să-şi modifice politicile în avantajul unor coloşi precum General Electric, Exxon Mobil, Microsoft şi Boeing, potrivit The Wall Street Journal. În acelaşi timp, com­pa­niile au fost printre cei mai generoşi do­natori către fundaţia Clinton. Hillary Clin­ton strânsese până la începutul lui august aproape 70 de milioane de dolari pentru a-şi finanţa cursa pentru funcţia de preşedinte. Miliardarii finanţează primele zile ale campaniei pentru preşedinţie într-o proporţie fără precedent. Cel puţin 40 dintre cei mai bogaţi americani au vărsat 60 de milioane de dolari în organizaţiile care finanţează campaniile candidaţilor.Mai puţin de 400 de familii au adus aproape jumătate din banii strânşi pentru campania electorală, se arată într-o analiză realizată de The New York Times. Aproape fiecare dintre candidaţii republicani are în spate un sponsor miliardar.

Hotnews:

Putine parti ale lumii vor ramane neafectate de pietele financiare in scadere si de incetinirea economica ce zguduie China, dar companiile din tarile din afara nucleului dur al Europei ar putea sa scape cel mai usor, arata o analiza Reuters. Tari de la periferia zonei euro, precum Spania, Italia sau Portugalia au o expunere relativ mica la cel mai mare motor al cresterii economice mondiale. Tari din nucleul monedei unice, precum Germania, Franta sau Olanda au insa legaturi mult mai stranse. Cererea puternica din China a alimentat cresterea industriei auto germane, succesul imperiilor de moda si de lux din Franta si avansul solid din sectorul chimic si al bunurilor de capital din Olanda si Finlanda. Iar investitiile facute de firmele din aceste sectoare au tot crescut. Dar aceasta cerere se potoleste acum. Activitatea din fabricile chinezesti s-a restrans in iulie cu cel mai mare procent din ultimii doi ani, pietele financiare au cazut cu 30% de la mijlocul lunii iuniei si pana acum, iar cresterea economica ar putea sa scada curand sub 7%, pentru prima oara de la inceputul anului 2009... “Germania are produse dorite de China. Dar avem parte de o scadere a comertului global, de o scadere a cresterii economice globale, iar Germania a profitat deja de avantajul unei monede mai slabe”, a declarat Reuters Stewart Richardson, partner al RMG Wealth Management din Londra. “Germania sufera daca si China sufera. Asa ca pe bursele europene periferia performeaza mai bine decat Germania”, a adaugat Richardson.

RFI:

Se împlinesc 70 de ani de când americanii au folosit la Hiroshima prima bombă atomică din istoria omenirii. Oraşul japonez a fost ras de pe faţa Pământului în dimineaţa zile de 6 august 1945. Sapte decenii mai târziu, oraşul cu 1,2 milioane de locuitori este din nou un centru prosper dar cicatricele fizice şi psihice persistă.Prima bombă nucleară din istoria omenirii, botezatà Little boy, a fost lansată de aviaţia americană de la bordul unui bombardier B-29 poreclit Enola Gay. Bomba nucleară fabricată pe bază de uraniu avea o forţă echivalentă cu 16 tone de TNT. 43 de secunde după ce a fost lansată de la mare altitudine, pe când se afla la 600 de metrii de sol, bomba exploda într-o bulă de foc ce atingea o temperatură de un milion de grade Celsius. Temperatura la sol a atins « doar » 4 mii de grade, suficient pentru a topi orice oţel. Clădirile din piatră au rezistat dar mai poartă pe pereţi urmele corpurilor umane arse de deflagraţie. Uriaşa ciupercă atomică s-a ridicat până la 16 kilometrii deasupra oraşului Hiroshima. Se estimează că 140 de mii de oameni au murit în momentul impactului şi ulterior din cauza radiaţilor. Pentru supravieţuitori, urmarea a fost un calvar. Boli noi, nemaîntâlnite până atunci, i-au marcat pe toţi. De teamă să nu fie contagioşi, multă vreme aceşti « hibakusha » au fost izolaţi de restul populaţiei. Apoi au avut greutăţi în a se căsători sau a găsi un loc de muncă. E şi motivul pentru care şapte decenii mai târziu, unii dintre cei 180 de mii de supravieţuitori încă în viaţă mai evită să vorbească pe faţă despre această oribilă experienţă.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.