Înainte ca Bucureștiul să capete statutul de capitală a României moderne, înainte ca bulevardele largi, tramvaiele și clădirile impozante să-i transforme radical aspectul, orașul avea o înfățișare dezordonată: ulițe de pământ, iluminat precar și o administrație aproape inexistentă.
În această perioadă de tranziție, a fost desemnat un om cu sarcina de a aduce ordine. Numele lui: Barbu Vlădoianu, conform Click.ro.
Anul 1864 găsea România încă fragilă, aflată sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. În acel an, „prin Legea comunală” promulgată de domnitor, a fost instituit pentru prima dată rolul de primar ales. Deși Bucureștiul nu fusese încă declarat capitală oficială, orașul primea un conducător administrativ cu atribuții bine definite. Barbu Vlădoianu devenea astfel primul primar oficial, într-o vreme în care așezarea semăna mai mult cu un târg aglomerat decât cu o metropolă europeană.
Un oraș cu neajunsuri și un primar cu planuri ambițioase
Jurist și magistrat de profesie, Vlădoianu venea cu experiență în administrație și cu o viziune de modernizare inspirată de reformele europene.
Realitatea găsită la fața locului era descurajantă: străzi nepavate care se transformau în noroaie la ploaie, lipsă de canalizare, iluminat stradal aproape inexistent și o populație aflată în creștere, dar fără acces la servicii publice esențiale.
Primul pas făcut de noul primar a fost reorganizarea administrației locale. A creat birouri specializate, a început înregistrarea populației și a stabilit clar atribuțiile instituțiilor. Pentru întâia oară, Bucureștiul dispunea de o structură administrativă coerentă.
Igienă, ordine și iluminat public
Printre priorități s-a numărat igiena orașului. Într-un context în care holera și tifosul loveau marile orașe europene, Vlădoianu a introdus reguli stricte pentru curățenia străzilor, a impus obligații comercianților și căruțașilor și a pus bazele primelor servicii organizate de salubritate.
Tot el a inițiat iluminatul public cu lămpi cu ulei, o măsură vitală într-un oraș unde, odată cu lăsarea nopții, nesiguranța domina străzile. A susținut formarea unei poliții urbane incipiente, cu rol în menținerea ordinii în piețe, pe străzi și în zonele defavorizate.
Una dintre reformele sale cele mai vizibile a fost pavarea străzilor centrale. Puțini dintre cei care astăzi parcurg Calea Victoriei știu că primele tronsoane au fost pavate la inițiativa lui Vlădoianu. Chiar dacă bugetul era limitat și opoziția locală considerabilă, proiectul a fost demarat cu perseverență, punând temelia infrastructurii moderne a capitalei.
Comentează