O nouă piesă a fost adăugată luni seară în controversa publică privind parcursul profesional al lui Laurențiu Beșu - magistratul care a apărut în documentarul Recorder - fost judecător și recent validat pentru numirea ca procuror. Jurnalistul Victor Ciutacu a prezentat, la România TV, elementul de noutate al cazului: un document oficial care arată că, pe perioada activității în structura „Doi și-un sfert” (DGIPI), Beșu „nu a prestat nicio zi de activitate de poliție judiciară”.
„Conform unui document oficial, Laurențiu Beșu nu a prestat nicio zi de activitate de poliție judiciară pe perioada în care a lucrat la structura «Doi și-un sfert»”, a spus Ciutacu. Magistratul nu ar fi îndeplinit pragul minim de cinci ani cerut de lege pentru accederea în magistratură pe filiera „poliție judiciară”.
„Nicio zi de poliție judiciară la Doi și-un sfert”. Dezvăluirea lui Victor Ciutacu
Până acum, dezbaterea publică s-a purtat în jurul cronologiei avizelor și a lipsei unei certificări unitare a vechimii efective. Documentul prezentat de Ciutacu arată însă explicit că perioada DGIPI nu poate fi contabilizată deloc ca vechime de poliție judiciară.
„Legea este foarte clară”, a subliniat Ciutacu. „Cadrele DGPI nu puteau dobândi calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare și nu desfășurau activități specifice în calitate de ofițeri de poliție judiciară.” Răspunsul oficial prezentat în emisiune exclude, prin chiar natura atribuțiilor, recunoașterea vechimii relevante în intervalul petrecut la „Doi și-un sfert”.
Consecințe posibile
Miza nu mai este doar una de interpretare procedurală, ci de eligibilitate. „Dacă această situație se confirmă definitiv, numirea lui Laurențiu Beșu în funcția de judecător a fost făcută fără îndeplinirea condițiilor legale”, a afirmat Ciutacu, arătând că efectele ar putea fi „extrem de grave”. Ar putea fi puse sub semnul întrebării inclusiv hotărârile pronunțate de magistrat, cu riscul contestării sau anulării lor.
Pe componenta penală, Ciutacu a enumerat ipoteze discutate în spațiul public în cazul unei eventuale confirmări: „fals în declarații, inducerea în eroare prin mijloace frauduloase, participație improprie sau abuz în serviciu”, subliniind că orice astfel de calificare ar depinde de probe și de stabilirea elementului subiectiv.
Ce spun instituțiile
În relatarea de luni seară, jurnalistul a arătat că există reacții instituționale și răspunsuri oficiale din partea CSM, Parchetului General și DGPI care converg către aceeași problemă: lipsa activității de poliție judiciară în perioada DGIPI. În plus, un răspuns al Parchetului General arată că parchetul „nu mai deține date” privind activitatea lui Beșu după un anumit moment și „nu poate confirma” existența ori menținerea unui aviz de poliție judiciară în acei ani.
Potrivit cadrului legal aplicabil la momentul respectiv, organele Direcției Generale de Informații și Protecție Internă (DGPI) nu aveau competența de a desfășura activități de cercetare penală și nu puteau avea, prin natura funcției, calitatea de organe ale poliției judiciare. Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare stabilea expres că atribuțiile de cercetare penală pot fi exercitate exclusiv de polițiști desemnați nominal, din structuri operative ale Poliției Române, pe baza unui aviz al procurorului general, în timp ce structurile informative ale Ministerului de Interne aveau atribuții limitate la siguranță internă, protecție și informații, fără drept de anchetă penală. În consecință, activitatea desfășurată în cadrul DGPI nu putea produce, nici juridic și nici funcțional, vechime relevantă în poliția judiciară, întrucât legea separa strict rolul informativ de cel de cercetare penală.
De la Recorder la procuratură
Cazul Beșu a intrat în prim-plan după apariția sa în documentarul Recorder „Justiție capturată”, urmată de reacții instituționale și de anunțarea verificărilor. Ulterior, Beșu a solicitat și a obținut validarea CSM pentru trecerea din funcția de judecător în cea de procuror. Magistratul a susținut public că procedura de admitere a fost parcursă regulamentar și că documentația depusă a fost verificată de comisiile competente, fără a contesta explicit autenticitatea răspunsurilor oficiale invocate de România TV.
Comentează