Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme din presa de mâine, avand ca subiect central un articol din cotidianul Național privind efectele controlului Corpului de control al ministrului de Interne realizat la Inspectoratul General al Aviației.
National:
Da, pana si „nemuritorul” Ion Colcigeanu a parasit in cele din urma Inspectoratul General al Aviatiei, asa ca de-abia acum se poate spune ca seria de dezvaluiri de luni de zile din „National” a dus la decapitarea definitiva a „clanului comandorilor”. Numai ca, pe langa dosarul trimis in penal in urma raportului devastator al Corpului de control al ministrului de Interne, cei vinovati ca aproape au pus pe butuci aceasta unitate altadata de elita au si alte griji pe cap.
Pentru ca, desi trimisii speciali ai structurilor centrale din MAI care coordoneaza ancheta administrativa se chinuie insa sa caute documentele justificative care, in mare parte, par sa fi disparut ca prin minune, totusi, se fac primele aprecieri ale prejudiciului creat IGAV in urma orelor de zboruri efectuate incorect, sub tot felul de pretexte halucinante cum ar fi „zborurile de incercare de dimineata”. Si cu toate ca mai este mult deja pana la cand se va calcula paguba totala, din informatiile de ultima ora intrate in posesia nostra se pare ca „nota de plata” pentru cei din „clanul comandorilor” se ridica deja la aproximativ 2.000.000 de euro, si asta doar la prima strigare! (Mai multe detalii AICI)
Adevarul:
Jean Claude Juncker a prezentat miercuri, 13 septembrie, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, viziunea sa despre noua Europă care, după plecarea Marii Britanii, va fi mai integrată, mai democratică şi mai puternică având caracteristicile unui stat federal. În acest context, României îi va reveni un rol cu totul special, având preşedinţia europeană începând cu ianuarie 2019.
La Sibiu se vor lua cele mai importante hotărâri privind noua Europă pe care Jean Claude-Junker a anunţat-o.
Acum un an, preşedintele Comisiei Europene, punea în dezbatere 5 scenarii pentru viitorul UE. În discursul ţinut miercuri 13 septembrie la Strasbourg, Jean-Claude Juncker a trasat liniile directoare ale viziunii sale despre viitorul continentului.
Cum arată noul proiect european?
Va fi un preşedinte al Europei, ales direct, după cum a sugerat Junker. Acest preşedinte va întruni prerogativele preşedintelui Consiliului, funcţie deţinută în prezent de Donald Tusk, şi pe cele ale preşedintelui Comisiei, post ocupat în prezent de Jean-Claude Junker.
Va exista o armată europeană până în 2025.
Va exista un ministru de Finanţe al Europei care se va ocupa atât de zona euro, dar şi de procesul de aderare al statelor non-euro la moneda comună europeană.
Politica externă comună va fi întărită, iar deciziile mai simplu de luat.
Va exista un serviciu european de intelligence în lupta împotriva terorismului.
Statul de drept nu este o opţiune, este o obligaţie. Deciziile Curţii Europene trebuie pe deplin aplicate de toate statele.
La alegerile europarlamentare, vor fi liste transnaţionale, candidaţi din diferite ţări vor putea candida pe listele partidelor din orice alt stat al Uniunii Europene.
Europa va fi o uniune mai democratică şi mai puternică, bazată pe valorile statului de drept.
Procesul de lărgire al Uniunii Europene va continua. Statele care doresc se vor alătura Uniunii, când vor îndeplini criteriile.
Europa va respira cu cei doi plămâni, Vestul şi Estul. România şi Bulgaria trebuie să intre în Schengen. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Pe 30 martie 2019, România va deţine preşedinţia Consiliului UE. Juncker şi-a exprimat dorinţa ieri în mult aşteptatul discurs privind „Starea Uniunii“ prin care a făcut clar că toate ţările Uniunii Europene trebuie să adere la zona euro, că UE nu trebuie să avanseze în două viteze şi cu standarde duble de calitate, mai slabe în est. (...)
Şeful puterii executive a UE a cerut ca toate statele UE să adopte moneda euro. Acestea vor beneficia de sprijinul tehnic şi financiar de care au nevoie. Cu Marea Britanie, stat care nu face parte din zona euro, părăsind Uniunea în 2019, doar opt state reprezentând 15% din PIB-ul UE vor fi în afara zonei euro. Însă, în est, Cehia, Ungaria şi Polonia împing procesul de adoptare a euro spre un viitor necunoscut. Şi Suedia, o ţară dezvoltată, dar care nu face parte din zona euro, este reticentă să adopte moneda unică. Mai mult, Ungaria şi Polonia tind să se izoleze în UE şi să erodeze principiul statului de drept.
„Dacă vrem ca euro mai degrabă să unească decât să ne divizeze continentul, atunci trebuie să fie mai mult decât moneda unui grup select de ţări. Euro este destinat să fie moneda unică a întregii Uniuni Europene. Toate statele membre ale UE, cu excepţia a două, au obligaţia şi dreptul de a adera la zona euro atunci când îndeplinesc toate condiţiile.“
Excepţiile la care Juncker face referire sunt Marea Britanie şi Danemarca.
Separat, comisarul european pentru buget şi resurse umane Günther Oettinger a declarat pentru publicaţia germană Tagesspiegel că Bulgaria ar putea adera la zona euro în anul 2018. „Pornesc de la premisa că premierul bulgar, Boiko Borisov, va anunţa la începutul anului 2018, când ţara sa va prelua preşedinţia Consiliului UE, că Bulgaria vrea să adere la zona euro“, a afirmat Günther. (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
Unul dintre cele mai populare evenimente dedicate cinema-ului românesc a ajuns la cea de-a 8-a ediție. Pe 22 septembrie, Noaptea Albă a Filmului Românesc cuprinde Bucureștiul, aducând filme în multiple locații. Cinefilii se vor delecta cu cele mai noi povești regizate de cineaști români, unele în avanpremieră, dar și cu filme devenite clasice, și vor afla detalii din culise chiar de la realizatorii acestor producții, într-o singură noapte.
Programul îi va ține pe spectatori în fața ecranului până târziu în noapte și promite un cocktail savuros de filme de ficțiune și documentare premiate în marile festivaluri, proiecții speciale și avanpremiere. Muzeul Țăranului Român, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie, Grădina cu Filme, Unteatru, J’ai Bistrot și Deschis Gastrobar sunt câteva dintre locațiile în care vor avea loc proiecții. Lor li se vor adăuga altele noi în diferite sectoare ale Bucureștiului, pentru a facilita accesul cât mai multor iubitori de film românesc la eveniment.
Pe 22 septembrie, dintre producțiile lansate în ultimul an, spectatorii vor putea urmări Ana, Mon Amour (r. Călin Peter Netzer), un film nerecomandat minorilor despre o relație de cuplu complexă și toxică, premiat la Berlin cu Ursul de Argint pentru contribuția artistică. Inimi cicatrizate (r. Radu Jude), distins cu Premiul Special al Juriului la Locarno, Premiul Zilele Filmului Românesc la TIFF și patru trofee Gopo, are în centru o poveste de dragoste și este o adaptare liberă după opera literară a lui Max Blecher, cu Lucian Teodor Rus, Ivana Mladenovic și Ilinca Hărnuţ în rolurile principale. (Mia multe detalii AICI)
