Claudiu-Richard Târziu, europarlamentar ECR, critică proiectul de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, acuzând Comisia Europeană de irealitate economică, neglijând agricultura și transformând decarbonizarea într-o dogmă ideologică.
Comisia Europeană a propus un buget record de aproape două trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, menit să transforme Uniunea Europeană într-o putere verde, digitală și sigură. Cu toate acestea, potrivit europarlamentarului Richard-Claudiu Târziu, în spatele acestor ambiții se află defecte structurale și o lipsă de coerență strategică care ar putea submina însăși fundamentele Uniunii.
„Un buget impresionant ca dimensiune, dar cu defecte de concepție”
„Este un buget impresionant ca dimensiune, dar cu defecte de concepție. Dincolo de ambiție, documentul ignoră chiar pilonii care susțin stabilitatea Uniunii: agricultura, coeziunea economică și realismul energetic”, a declarat europarlamentarul Richard-Claudiu Târziu.
Comisia dorește să fuzioneze Politica Agricolă Comună (PAC) cu politica de coeziune — două domenii care diferă prin obiective și mecanisme. Rezultatul, susține Târziu, este o diluare a sprijinului pentru fermieri, într-un moment în care aceștia se confruntă cu costuri ridicate, secete recurente și presiunea standardelor de mediu.
„Securitatea alimentară este o parte integrantă a securității strategice. Fără o producție agricolă viabilă, nici autonomia Europei, nici reziliența sa nu pot fi garantate. Tratarea agriculturii ca o anexă la politicile verzi este o greșeală atât politică, cât și economică”, a subliniat Târziu.
„Decarbonizarea s-a transformat din strategie în dogmă”
Tranziția verde, considerată esențială pentru viitorul Europei, a devenit, în opinia europarlamentarului, o formă de dogmă economică.
„Politicile de decarbonizare sunt din ce în ce mai rigide și se bazează pe obiective utopice. În loc să fie o strategie pentru eficiență și modernizare, decarbonizarea a devenit un criteriu moral — aproape religios —”, a afirmat el.
Consecințele ar putea fi grave, avertizează Târziu: relocarea investițiilor către economii mai flexibile, cum ar fi SUA sau Asia, pierderi sociale în regiunile industriale și, în cele din urmă, idolatrizarea naturii în locul unei utilizări echilibrate a resurselor.
Între Apărare și Alimentație: O Ecuație Dezechilibrată
Bugetul propus crește semnificativ finanțarea pentru apărare și securitate - o măsură justificată de contextul geopolitic actual. Cu toate acestea, Târziu avertizează asupra riscurilor de dezechilibru intern.
„O Europă care își neglijează autonomia alimentară nu este o Europă sigură. O criză alimentară ar paraliza continentul mai repede decât una militară. Dacă UE alocă zeci de miliarde pentru apărare comună, reducând în același timp sprijinul agricol, apără o Europă care nu se mai poate hrăni singură”, a avertizat el.
Un Buget Nerealist și Suprasolicitat
Proiecția de aproape două trilioane de euro se bazează, potrivit europarlamentarului, pe ipoteze nerealiste: creștere economică constantă, noi venituri din taxe verzi și cooperare deplină între statele membre.
„Fără resurse proprii autentice — cum ar fi o cotă garantată din veniturile ETS și CBAM — întregul sistem depinde de contribuțiile naționale, deja contestate de mai multe state. Consensul politic devine din ce în ce mai dificil de atins”, a explicat Târziu.
Propuneri pentru un buget realist și eficient
În opinia europarlamentarului, cursul poate fi corectat prin cinci măsuri concrete:
O separare clară între politicile agricole și cele de coeziune.
O tranziție verde rațională, adaptată la capacitatea reală a economiilor.
Crearea de resurse proprii sustenabile, nu bazate exclusiv pe contribuțiile statelor membre.
Revizuirea automată a bugetului la jumătatea perioadei (în 2031).
Prioritizarea investițiilor în infrastructura energetică, industrială și agricolă.
„Europa are nevoie de realism, nu de retorică”
În concluzie, Richard-Claudiu Târziu consideră că bugetul 2028-2034, în forma sa actuală, exprimă o viziune ambițioasă, ruptă de realitate.
„O Uniune care dorește să fie simultan verde, puternică din punct de vedere militar și egalitară din punct de vedere social riscă să nu fie niciuna dintre acestea. Trebuie să plasăm ființa umană din nou în centrul politicilor europene. Numai atunci putem construi o Uniune viabilă - una care să nu trăiască pe iluzii, ci pe rezultate”, a concluzionat europarlamentarul.
Comentează