Clubul Fermierilor Români (CFRO) a transmis Administraţiei Prezidenţiale o scrisoare deschisă prin care solicită înfiinţarea unui grup de lucru permanent dedicat agriculturii şi prezintă şapte priorităţi esenţiale pentru redresarea sectorului, relatează Agerpres.
Demersul a fost prezentat în cadrul întâlnirii mediului asociativ cu consilierul prezidenţial pentru politici economice şi sociale, Radu Burnete, la care Clubul a fost reprezentat de preşedintele Dan Hurduc şi directorul executiv Florian Ciolacu.
Organizaţia argumentează că agricultura trebuie tratată ca sector strategic, iar politicile publice din domeniu trebuie integrate şi fundamentate pe dialog între autorităţi şi agenţii economici, parte ai lanţului valoric agroalimentar.
"Documentul propune constituirea unui grup de lucru care să se întrunească lunar pentru a aborda coerent teme precum liberalizarea comercială, finanţarea post 2027, lanţurile de valoare şi digitalizarea agriculturii. În scrisoare se subliniază că un astfel de mecanism ar permite adoptarea unor poziţii naţionale solide, bazate pe expertiză tehnică şi pe consultarea sistematică a fermierilor", informează organizaţia, într-un comunicat transmis AGERPRES.
Printre priorităţile prezentate se află acordul UE-Mercosur şi protejarea agriculturii româneşti. CFRO precizează că susţine deschiderea comercială, însă cu respectarea principiului reciprocităţii în ceea ce priveşte standardele de siguranţă alimentară, protecţia mediului şi condiţiile de producţie.
Organizaţia avertizează că liberalizarea suplimentară a schimburilor comerciale poate accentua vulnerabilităţile unor sectoare precum carnea de vită, pasăre sau zahărul, în condiţiile unui deficit comercial semnificativ al României. Clubul solicită o evaluare atentă a impactului şi adoptarea unei poziţii naţionale prudente.
Potrivit sursei citate, relaţia comercială România-Mercosur este deja dezechilibrată - spre exemplu, în anul 2024, importurile de produse agroalimentare din statele Mercosur s-au redus la aproximativ 98 milioane euro, dar valorile rămân ridicate la cafea şi ceai (peste 22 milioane euro), reziduuri şi furaje (aproximativ 37 milioane euro) şi seminţe oleaginoase (peste 6 milioane euro), aspect care confirmă lipsa reală de susţinere a fermierilor autohtoni şi capacitatea redusă a acestora de a penetra pieţe externe. Practic, structura importurilor din statele Mercosur rămâne dominată de produse agroalimentare şi materii prime cu potenţial ridicat de concurenţă pentru producţia internă.
"În contextul unui deficit comercial global al României de aproximativ 33,4 miliarde euro în 2024, comparativ cu un excedent global al Mercosur de aproximativ 77,2 miliarde euro, liberalizarea suplimentară a schimburilor comerciale prin acordul UE-Mercosur necesită o evaluare prudentă a impactului asupra agriculturii româneşti - riscuri mari de siguranţă şi securitate alimentară", susţin reprezentanţii organizaţiei.
În acest context, România are nevoie de consolidarea capacităţilor de procesare şi de creşterea valorii adăugate interne, nu de amplificarea dependenţei de importuri realizate în condiţii de cost şi standarde diferite, se arată în scrisoare.
În ceea ce priveşte reforma Politicii Agricole Comune (PAC) şi bugetul post-2027, Clubul cere menţinerea structurii actuale a PAC pe doi piloni - plăţi directe şi dezvoltare rurală - şi păstrarea caracterului voluntar al plafonării şi degresivităţii. Argumentul central este specificul dual al agriculturii româneşti, unde fermele mici au un rol social important, iar cele medii şi mari susţin investiţiile şi competitivitatea.
"Din perspectivă bugetară, alocarea actuală a Politicii Agricole Comune pentru România se ridică la aproximativ 21,6 miliarde euro, din care 14,8 miliarde euro reprezintă plăţi directe (Pilonul I), iar 6,8 miliarde euro sunt destinate dezvoltării rurale prin Pilonul II, componentă dedicată pentru investiţii, modernizare tehnologică, adaptare climatică şi consolidarea competitivităţii sectorului agricol. În propunerile privind viitorul Cadru Financiar Multianual, România ar urma să beneficieze de aproximativ 16,57 miliarde euro pentru plăţi directe, sumă care reflectă continuarea parţială a convergenţei externe, precum şi nevoia de actualizare a suprafeţei eligibile de referinţă de la aproximativ 9,24 milioane hectare la aproximativ 9,84 milioane hectare", se menţionează în document.
De asemenea, o altă temă majoră subliniată în scrisoare priveşte integrarea şi competitivitatea lanţului agroalimentar, reducerea deficitului comercial şi promovarea produselor româneşti. Printre soluţiile propuse se numără sprijinirea brandurilor autohtone cu potenţial de export, dezvoltarea lanţurilor scurte de aprovizionare şi atragerea localizării producţiei pentru branduri internaţionale.
Organizaţia mai propune şi un Program Naţional integrat de digitalizare, cu trei componente: formarea de specialişti în informatică agricolă, finanţarea investiţiilor în tehnologii moderne (drone, sisteme GPS-RTK, soluţii IoT, ERP etc.) şi crearea unui Centru de Excelenţă care să asigure suport tehnic şi analiză de date. Scopul este reducerea decalajului digital şi adaptarea la cerinţele Agriculturii 5.0.
Totodată, Clubul susţine constituirea unui Sistem Naţional Integrat de Gestiune a Riscurilor Climatice în agricultură, inspirat din modelul asigurărilor obligatorii. "Instrumentul financiar ar include: o contribuţie fixă de 20 euro/exploataţie sub forma unei poliţe; o contribuţie de aproximativ 3% din valoarea plăţilor directe; o alocare suplimentară de 50 milioane euro din bugetul de stat. Prin aceste surse, fondul ar atinge aproximativ 540 milioane euro pentru un orizont de trei ani agricoli, urmând să acopere 7,8 milioane hectare de teren agricol, cu un mecanism de reasigurare pentru aproximativ 1,5 milioane hectare şi o despăgubire minimă propusă de 2.000 lei per exploataţie - în sistem de franşizare. Fermierii cer adoptarea unui act normativ care să instituie un instrument de asigurare obligatorie la nivel naţional pentru riscurile climatice extreme (în special seceta şi arşiţa), asigurând astfel stabilitatea economică a exploataţiilor şi continuitatea activităţilor productive", se subliniază în document.
În scrisoarea transmisă, CFRO reintroduce ideea unei Politici Agricole Integrate - Obiectiv 2035, un document strategic naţional complementar Politicii Agricole Comune. Iniţiativa urmăreşte valorificarea specificităţii naţionale şi oferirea unui cadru de predictibilitate şi coerenţă pe termen mediu şi lung, independent de ciclurile electorale. Clubul cere asumarea transpartinică a documentului şi susţinerea adoptării sale de către Guvern, ca fundament pentru programe integrate privind Produsul Românesc, Gestiunea riscurilor, Digitalizarea agriculturii, Managementul apei şi Reînnoirea generaţională.
Scrisoarea mai include şi alte propuneri legislative: reglementarea contractelor de arendă (durată minimă şi înregistrare extinsă), clarificarea cadrului pentru utilizarea dronelor agricole, consultarea reală în extinderea ariilor naturale protejate şi suspendarea temporară a aplicării mecanismului Mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) pentru îngrăşăminte.
"Prin aceste iniţiative legislative, Clubul doreşte să creeze un cadru predictibil şi modern pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, să stimuleze investiţiile şi să protejeze competitivitatea fermierilor în faţa noilor provocări economice, climatice şi de mediu", au transmis reprezentanţii organizaţiei.
Clubul Fermierilor Români este o organizaţie nonguvernamentală care reprezintă interesele antreprenorilor din sectorul agricol.
Comentează