Premium
Elevii din mai multe localități din țară merg încă la toaletă în fundul curții și nu au apă potabilă curentă, pentru că autoritățile nu au finalizat lucrările la grupurile sanitare, iar în unele zone nici nu se gândesc să le înceapă deoarece numărul celor care merg la școală e din ce în ce mai mic, informează Mediafax.
ALBA
Mai multe școli din județul Alba, majoritatea din Munții Apuseni, nu au apă curentă și copiii folosesc, în 2018, WC-ul de tip latrină, iar investițiile în instituții de învățământ nu mai sunt o prioritate pentru multe primării, mai ales că, de la un an la altul, tot mai multe se desființează.
În satul Luminești, din comuna Sohodol, spre exemplu, mai învață doar cinci elevi. Școala nu a primit autorizația sanitară de funcționare deoarece nu are apă curentă, iar din această cauză nu a putut fi construit un grup sanitar în interior. Primarul comunei, Corcheș Sorin Constantin, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că elevii au posibilitatea să se spele pe mâini la un lavoar, apa fiind adusă de la fântâni.
”În rest am mai făcut investiții, școala are geamuri de termopan, exteriorul arată bine, clădirea a fost îngrădită și s-a pus parchet. Învățătoarea face naveta pentru a veni la școală. Numărul copiilor scade constat, iar alte două instituții de învățământ din comună au fost închise din această cauză”, a spus Sorin Constantin Corcheș.
Există școli cu deficiențe și în apropierea municipiului Alba Iulia. Spre exemplu, în satul Ghirbom, școala are WC-ul în curte, din lemn, gardurile sunt rupte, iar exteriorul este vizibil degradat.
Primarul comunei Berghin, Vasile Bica, de care aparține satul Ghirbom, a declarat că a primit finanțare pe PNDL II, iar lucrările vor începe în această toamnă.
”Sunt multe săli de clasă și se poate lucra, inclusiv când este activitate școlară. Nu se pune problema să renunțăm la proiect. Se vor reabilita interioarele, inclusiv vor fi refăcute instalațiile electrice, instalația termică este executată, gemurile sunt din termopan, iar șarpanta e rezolvată. Grupurile sanitare interioare sunt începute, dar nu sunt finalizate. Se vor face zugrăveli, tencuieli, în interior și exterior, astfel încât să poată fi autorizată din punct de vedere sanitar”, a spus primarul Vasile Bica.
Aici învață 24 de elevi de clasele I-IV.
Din cele 501 de unități de învățământ din Alba, la care se adaugă o școală postliceală, șase palate ale copiilor și un club sportiv, 427 au autorizație sanitară de funcționare emisă de Direcția de Sănătate Publică. În acestea învață sub 2% din numărul total al elevilor și preșcolarilor din județ.
GALAȚI
Zeci de școli din judeţul Galaţi vor începe anul școlar în clădiri fără apă potabilă, cu grupuri sanitare necorespunzătoare, unde încălzirea se face cu lemne. Curios e faptul că printre acestea sunt unități care au dotări moderne pentru elevi, precum calculatoare, imprimante și proiectoare de ultimă generație.
Astfel, cei 200 de elevi ai Școlii Gimnaziale din Smârdan, localitate aflată la nouă kilometri distanță de orașul Galați, vor începe cursurile într-o clădire veche, cu WC-ul în curte și cu sobe de teracotă. În timp ce cadrele didactice visează la o școală nouă, clădirea a fost igienizată în vacanța de vară, iar toaleta din fundul curții a fost modernizată cu gresie și faianță.
„Se fac ultimele pregătiri. Noi ne-am ocupat de văruit clasele, de întreţinere. De asemenea toaletele au fost pregătite, ele au fost renovate anul trecut, în 2017 în septembrie, au gresie, faianţă, apă curentă. Anul acesta a fost depus un proiect pentru construirea unei şcoli aici, la Smârdan. Abia l-am depus şi cel mai devreme credem că vom obţine răspunsul la sfârşitul anului. Noul proiect include toaletă în interior şi centrală termică”, a declarat directorul Şcolii Gimnaziale din Smârdan, Violeta Chirea.
Tot în comuna Smârdan se află satul Cişmele, iar la școala din localitate învaţă 44 de copii. Situația unității de învățământ este asemănătoare cu cea din satul vecin: toaleta are gresie, faianţă şi apă curentă, dar se află în curte, iar copiii folosesc un veceu turcesc. Mai mult chiar, reprezentanții școlii se laudă cu faptul că toaleta este curată și are săpun, situarea în fundul curții reprezentând un mare avantaj pentru copiii care vor să se joace cu zăpadă.
„Copiii parcurg 15 metri de la şcoală până la toaletă, iar principalul avantaj al acestor toalete îl constituie igiena. Avem apă curentă, toalete pot fi întreţinute, există încălzire și săpun. Iarna, până la toaletă, ei apucă să se mai bată cu zăpadă, se mai joacă puţin, vin uzi în clasă, dar nu asta e important. Contează foarte mult să putem întreţine toaletele, să rămână curate, ei să se poată spăla pe mâini, să aibă încălzire”, a spus directorul adjunct al Școlii din localitatea Cișmele, Gigliola Dobrin.
Părinții și bunicii din comuna Smârdan nu împărtășesc entuziasmul cadrelor didactice și spun că toaletele din fundul curții reprezintă un pericol pentru copii.
„Vara ca vara, dar iarna este mai dificil. Ei sunt micuţi, răcesc foarte repede. Nepoţelul meu nu se duce la toaletă. Face dimineaţa când pleacă de acasă şi mai face când vine de la şcoală. Nu e sănătos”, a spus o localnică.
Nici în satul Hanu Conachi din comuna gălățeană Fundeni elevii nu vor începe anul școlar în condiții foarte bune. Deși sperau să primească fonduri pentru modernizarea grupului sanitar, autoritățile locale au renunțat la idee după ce au ratat un proiect de finanțare.
Astfel, cei 380 de elevi din satul Hanu Conachi vor merge la școala care se încălzește cu lemne și are toaleta în curte, la aproximativ 50 de metri de clădirea principală. Și în acest caz, unitatea de învățământ are dotări moderne, precum computerele și imprimantele din laboratorul de informatică.
„Şi în acest an, la şcoală, din păcate, toleta rămâne în exterior. Am avut un proiect, însă nu l-am câştigat. Doar să-l mai depun încă o dată. Proiectul se ridica undeva aproape de 40 de miliarde de lei vechi. Înseamnă extindere, trebuie studiu de fezabilitate, licitaţie şi aşa mai departe. Noi nu avem aceşti bani, nu avem bani pentru funcţionare până la sfârşitul anului”, a explicat primarul comunei Fundeni, Manuel Lupu.
În judeţul Galaţi sunt aproximativ 600 de clădiri care aparţin unor unităţi de învăţământ în care studiază circa 90.000 de elevi şi preşcolari. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean au anunțat că în judeţ sunt 92 de unităţi de învăţământ fără autorizaţii sanitare, dintre care 16 sunt în mediul urban.
GORJ
Aproximativ 60 de elevi din comuna Alimpești, județul Gorj, vor merge la toaletă în fundul curţii, fără încălzire, în noul an școlar. Pentru că autorităţile nu au bani pentru grupuri sanitare noi, edilul din localitate a decis să modernizeze WC-urile turceşti din curtea unității de învățământ.
Primarul din Alimpești, Daniel Floarea, susține că a făcut modernizări, anunțând că elevii vor avea, din acest an, apă și energie electrică, însă fără încălzire.
”Grupul sanitar a rămas tot în curte, noi doar l-am racordat la apă și l-am renovat, am pus bazine de toaletă, s-a branșat la rețeaua de energie electrică. Inconvenientul este că elevii trebuie să meargă aproximativ 30 de metri în curte. Căldură nu este. L-am izolat cât am putut și noi. Vom încerca să punem la iarnă două-trei radiatoare. Investiția a fost făcută din bugetul local, am lucrat cu firma consiliului local, nu ne-a costat mult. Am făcut demersurile pentru realizarea unui grup nou, în interiorul școlii, poate chiar și în toamna aceasta. Așteptăm și noi o rectificare. Grupul sanitar pentru persoanele cu handicap există în interiorul școlii”, a spus, corespondentului MEDIAFAX, Daniel Floarea, primarul comunei Alimpeşti.
Acesta a mai precizat că nu a investit banii într-un grup sanitar nou pentru că la cele două școli din localitate, la Alimpești și Sârbești, sunt mai puțin de 200 de elevi și ar putea fi comasate.
Deocamdată a fost construit, în interiorul școlii din Alimpești, un grup sanitar modern, însă doar pentru persoanele cu dizabilități, deși nu este înscris niciun elev cu handicap la școală.
”S-a făcut modernizare în vechea toaletă din curte, construită acum aproximativ nouă ani. S-au făcut niște investiții până când vom reuși să construim o altă toaletă lângă școală. S-a băgat curent electric și apă. Pe perioada de iarnă este mai greu cu apa, pentru că nu este încălzită toaleta și îngheață apa. Nu știu unde ar putea fi puse radiatoare, pentru că spațiul este foarte mic. Cu copiii este destul de riscant, să nu se curenteze, pentru că nu-i putem însoți noi la toaletă, să stăm lângă ei. Poate cumva pe perete. Este o singură clădire, se intră separat la băieți, o altă intrare pentru fete și o altă intrare la cadrele didactice. Pentru persoanele cu dizabilități am făcut toaleta în interior, pentru că așa s-a cerut. La Școala Gimnazială Alimpești învață 58 de copii. Și noi ne-am dorit să avem o altă toaletă, dar momentan nu se poate”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Mariana Negricioiu, directorul Școlii Gimnaziale Alimpești.
Un consilier local susţine că investiția făcută de primărie în vechea toaletă este inutilă.
”Au pus bazine de apă acolo, au văruit și atât. De necrezut așa ceva. Căldură nu e. Este o problemă, și așa apa în bazine îngheață, degeaba le-a pus, că iar îngheață apa. Se și sparg. Au rămas wc-urile turcești”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Leonida Belgher, consilier local.
Anul trecut, 28 de unități școlare din județul Gorj aveau grupuri sanitare în exterior. Pentru noul an școlar, reprezentanții Inspectoratului Școlar Gorj nu au o situație exacta deși în scurt timp începe un nou an școlar.
”Au fost doi colegi în echipă cu reprezentanți ai prefecturii, care s-au deplasat în toate unitățile de învățământ din județul Gorj, sunt pe teren și încă nu a fost definitivat raportul”, a declarat Georgeta Popescu, purtătorul de cuvânt al ISJ Gorj.
De altfel, nu doar în mediul rural sunt probleme în ceea ce privește școlile. Mii de copii din marile orașe ale țării încep școala în clădiri neautorizate, găsite cu mucegai, infiltrații sau fără apă. Autorizații sanitare sau de securitate la incendiu au fost refuzate și pentru că există unități de educație super aglomerate.
La Cluj, peste 80 de unități de învățământ preuniversitar încep anul școlar fără autorizație sanitară, deoarece fie nu au apă potabilă, fie au latrina în curte, în unele cazuri fiind vorba doar de o groapă comună, neamenajată.
De exemplu, grădiniţa din satul Dângăul Mare are toaletă tip latrină, cea din Someşul Rece Uzină nu are apă potabilă, latrina este cu groapă simplă, curtea este neamenajată, cu animale şi comună cu o locuinţă, tâmplăria este degradată, iar clădirea insalubră.
La şcoala din satul Ghermăneşti, fosa septică este neetanşă, iar cea din satul Mărişel Cătun are acoperiş neetanş. La sala de sport a Colegiului Tehnic Turda s-a constatat că uşile şi ferestrele sunt degradate.
În Timiș, trei dintre școli, aflate în mediul rural, nu au apă curentă, astfel că elevii merg la WC în curte, iar în județul Brăila sunt zeci de școli fără apă potabilă și cu grupuri sanitare necorespunzătoare, nu respectă circuitele interne, iar o grădiniță din oraș nu a primit autorizație de funcționare deoarece se află la parterul unui bloc.
În Constanța, multe unități de învățământ nu au primit autorizație, unele aflându-se în zone unde nu există apă potabilă curentă, iar celelalte, în principal grădinițe, din cauză că sunt aglomerate, funcționând în două schimburi nu se încadrează pentru autorizație.
La Botoșani există școli și în mediul urban care necesită lucrări de consolidare, în unele școli s-au găsit infiltrații în tavan și mucegai, o bună parte dintre acestea nefiind racordate la rețeaua de apă sau apa nu este potabilă.
