Premium
La 48 de ani, Maia Sandu a câştigat duminică, 15 noiembrie, alegerile prezidenţiale din Republica Moldova. Aceasta va prelua de la Igor Dodon mandatul de preşedinte, care, potrivit Constituţiei Republicii Moldova, este de patru ani. Astfel, în noiembrie 2024, Maia Sandu ar putea candida pentru un al doilea mandat de preşedinte al Republicii Moldova.
Tot în noiembrie 2024 sunt programate şi alegerile prezidenţiale din România. După două mandate, Klaus Iohannis nu va mai avea dreptul să candideze. Este ştiut faptul că Maia Sandu are şi cetăţenia română şi, teoretic, ar putea candida şi la Preşedinţia României.
O alegere a acesteia în ambele funcţii de preşedinte ar fi practic o repetare a istoriei unirii Moldovei cu Ţara Românească. Unirea Principatelor Române este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească.
O asemenea mişcare ar necesita o imensă voinţă politică pe ambele părţi ale Prutului, dincolo de unele impedimente de ordin constituţional. Articolul 78, alin. (2) al Constituţiei Republicii Moldova prevede: "Poate fi ales Preşedinte al Republicii Moldova cetăţeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniţi, a locuit sau locuieşte permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat."
Pe de altă parte, articolul 37, alin. (1) din Constituţia României prevede: "Au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3)." Articolul 16, alin. (3), la care face trimite articolul 37: "Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții și demnități."
De asemenea, art. 81, alin. (1) din Constituţia Republicii Moldova prevedere: "Calitatea de Preşedinte al Republicii Moldova este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite." O prevedere asemănătoare există şi în art. 84, alin. (1) din Constituţia României: "În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată."
Sigur, discuţia este la nivel de speculaţie, iar impedimentele sunt mult mai multe. Însă un lucru este cert: niciodată în ultimii 30 de ani România şi Republica Moldova nu au fost într-un context mai favorabil pentru reunificare.
