DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Comemorări la Iași dedicate celor peste 13.000 de evrei ucişi în Pogromul din 1941. Pentru un viitor bazat pe valorile toleranţei și diversităţii

Inquam Photos / Octav Ganea
Inquam David Saranga

Pentru a putea construi un viitor bazat pe valorile toleranţei, diversităţii şi respectului reciproc nu trebuie să uităm trecutul, a spus ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, în timpul conferinţei internaţionale "Iaşi 1941-2021: Memorie, Asumare, Uitare", organizată luni la Iaşi pentru a comemora 80 de ani de la Pogromul din vara lui 1941, conform agerpres.

"Pentru a putea construi un viitor bazat pe valorile toleranţei, diversităţii şi respectului reciproc trebuie să nu uităm trecutul. Despre Holocaustul din România s-a vorbit mai puţin în societatea israeliană deoarece i-au lipsit anumite caracteristice spre deosebire de Holocaustul din alte ţări din Europa: camerele de gazare, lagărele de concentrare, ghetourile. El a apărut în spaţiul public israelian abia în ultimii ani deşi a fost un Holocaust nemilos, sângeros, cum a fost regimul Ion Antonescu. Un Holocaust la care au participat soldaţi, poliţişti români, dar şi oameni de rând. Memoria este esenţială pentru poporul evreu. La fel şi educaţia, un instrument deosebit de valoros pentru a pune în lumină ororile Holocaustului dar şi pentru a-i informa pe ceilalţi cu privire la cultura şi istoria evreilor, ca oamenii să nu mai cadă în capcana stereotipurilor antisemite. Nepăsarea şi dezinformarea au rămas factori care au permis xenofobie, netoleranţă şi antisemitism. Să nu fim indiferenţi în faţa urii, să nu acceptăm banalizarea răului, să le povestim tinerilor generaţii din nou şi din nou despre tragedia Holocaustului. (...) Prin punerea în lumină a acestor atrocităţi consolidăm angajamentul nostru de a păstra vie memoria Holocaustului. Adevărul, oricât de dureros, trebuie cunoscut pentru ca istoria să nu se repete", a spus David Saranga.

Tot în cadrul evenimentului - organizat la Universitatea "Al. I. Cuza" Iaşi şi de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" - diplomatul a reamintit despre faptele şi atrocităţile care au avut loc în perioada 27- 30 iunie 1941, când a avut loc Pogromul de la Iaşi.

"Suntem astăzi aici pentru a ne aminti de cei peste 13.000 de evrei ucişi în Pogromul de la Iaşi. În urmă cu 80 de ani aici a avut loc cel mai mare masacru din istoria recentă a României. Copii, femei şi bărbaţi au fost alungaţi din casele lor pentru simplul motiv că s-au născut evrei. Ei au fost jefuiţi, bătuţi şi omorâţi. Ura imensă a cuprins Iaşiul, un loc care până nu de mult însemnase acasă pentru evrei şi creştini. Ordinele mareşalului Antonescu de a se "curăţa Iaşiul de populaţia sa evreiască" au permis atât soldaţilor cât şi civililor să se transforme în călăi. Cei rămaşi în viaţă au fost urcaţi apoi în "trenul morţii" care a circulat sub soarele verii dus - întors între mai multe gări. În faţa acestor atrocităţi majoritatea oamenilor au păstrat tăcerea, au închis ochii, au ales să nu intervină. Tăcerea lor a însemnat pentru mii de evrei condamnarea la moarte", a mai spus ambasadorul Statului Israel la Bucureşti.

Ambasadorul Confederaţiei Elveţiene în România, Arthur Mattli, a spus că evenimentul este important "nu doar pentru Iaşi, nu doar pentru România, ci pentru noi toţi".

"De-a lungul anilor am învăţat un lucru important: viitorul are nevoie de amintiri. Fără memorie ne-am lipsi de umanitate iar trecutul ignorat s-ar repeta în mod fatal. (...) O preocupare specială pentru noi toţi trebuie să fie nerepetarea. În prezent este esenţial ca pentru prevenirea atrocităţilor ca nu numai statele, ci şi toate grupurile din societate să fie implicate pentru prevenirea unor asemenea orori", a spus ambasadorul Arthur Mattli.

Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterii Antisemitismului şi Xenofobiei, Alexandru Muraru, a spus la rândul său că "Pogromul de la Iaşi a fost unul dintre cele mai înfricoşătoare evenimente ale Holocaustului din România".

"Acest Pogrom a schimbat cu totul destinul oraşului Iaşi şi istoria acestuia. (...) Cele peste 13.000 de victime şi supravieţuitori ai Pogromului merită ca cercetările aprofundate să fie efectuate la nivel naţional şi internaţional în ceea ce priveşte holocaustul iar rezultatele să fie publicate şi diseminate. Această conferinţă are o dimensiune ştiinţifică pentru a ne înţelege mai bine ceea ce s-a întâmplat în acest oraş acum 80 de ani, dar în acelaşi timp are şi o dimensiune educativă şi preventivă deoarece este imperativ ca tinerii de astăzi şi generaţiile viitoare să cunoască mai mult despre holocaust. Cred în importanţa organizării unei conferinţe academice, pe lângă cele comemorative care au loc în aceste zile în oraş, şi aş dori să susţin ideea ca această conferinţă să devină un eveniment anual de tradiţie, la Universitatea Cuza din Iaşi", a spus Alexandru Muraru în discursul său din deschiderea Conferinţei.

El a subliniat totodată că în ceea ce priveşte ideea de conştientizare şi de educaţie în ceea ce priveşte studiile privind holocaustul în rândul tinerilor, susţine organizarea de noi programe de masterat şi doctorat care să studieze holocaustul în universităţile din România.

"Acest lucru este prevăzut şi în Planul de Acţiune al Strategiei Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, a radicalizării, a discursului instigator la ură. Universităţile ar putea avea masterclass-uri, cursuri de vară şi şcoli de vară pentru a preda despre holocaust şi pentru a stimula cercetări suplimentare. În acelaşi timp încurajez Universitatea Cuza din Iaşi dar şi universităţile din România pentru a-şi integra în perioada următoare în programele academice şi în Cartele Universitare codul de conduită pentru prevenirea şi sancţionarea incidentelor antisemite. Singura universitate din România care a reglementat acest cod înainte de 2019 este Universitatea Naţională de Teatru şi Cinematografie Ion Luca Caragiale din Bucureşti", a mai spus Alexandru Muraru.

Prezent la eveniment, primarul Mihai Chirica a declarat că 80 de ani de la Pogromul de la Iaşi reprezintă "o cifră rotundă care vorbeşte despre acelaşi lucru, chiar dacă am vorbit în primul an sau peste 100 de ani".

"Vorbim despre aceleaşi întrebări pentru care căutăm aceleaşi răspunsuri. Vorbim despre lacrimile care încă nu s-au şters de pe obrazul celor care au suferit, şi încă sunt supravieţuitori. Vorbim despre oameni. Nu vorbim despre instituţii, ci trebuie să vorbim despre oameni. Oameni care au pierit în acele momente: copii, femei, bătrâni, tineri, şi mai puţin tineri, bărbaţi, bărbaţi apţi de muncă. Şi de oameni cu demnităţi publice angajaţi într-un aparat de stat care au făcut aceste lucruri. Vorbim despre crime, despre crime de război care se încadrează în codurile penale, vorbim despre lucruri care s-au petrecut din păcate într-un oraş care reprezenta şi reprezintă un simbol al unei naţiuni - Iaşiul. Acest lucruri nu şi-au găsit răspunsul şi e rolul nostru, al generaţiilor care încă mai suntem contemporani cu supravieţuitorii. Atât timp cât ei mai există printre noi nu putem vorbi încă despre istorie, ci despre prezent. Ei mai pot povesti cu propriile cuvinte despre tragedia prin care au trecut copii fiind. Au simţit pe propria lor piele ce înseamnă deznădejdea unei naţiuni şi cât de periculoasă este politica, cât de mult înseamnă dezinformarea, cât de rău poate să facă acest lucru, şi cum pot mâna lucruri în direcţii pe care nu le mai pot controla. Această conferinţă la 80 de ani nu este un tribunal, nu vrea să acuze pe nimeni, nu vrea să acuze vinovaţi cu nume şi prenume, ci vrea să fie un curs despre adevăr, o lecţie despre adevărul care trebuie spus şi dacă doare şi dacă nu doare. Dar trebuie rostit, pentru că în minciună nu poţi supravieţui şi nu poţi reclădi nimic bazându-te pe ignoranţă şi neadevăr. De aceea această conferinţă vrea să fie startul unei alte abordări", a spus primarul Mihai Chirica în alocuţiunea sa.

Edilul a propus ca această conferinţă să fie startul unei alte abordări.

"Vom propune ca în fiecare an, odată cu comemorarea Pogromului de la Iaşi să avem şi o conferinţă comună despre cultură, despre religie, despre istorie, despre naţiuni, şi despre tot ceea ce înseamnă valorile umanităţii. Şi din lecţia comparativă dintre ce a fost şi ce trebuia să fie să putem merge mai departe. (...) Aceste conferinţe nu sunt despre evrei şi tragedia lor, ci despre tragedia umanităţii. Nu doar despre ei trebuie să vorbim, ci trebuie să îi apărăm pe toţi. Şi toţi putem fi în pericol dacă umanitatea nu este corectă ea însăşi. Din acest exemplu tragic în care au suferit zeci, şi sute, şi milioane de oameni poate învăţa omenirea întreagă, şi pot ajunge cu toţii la o concluzie prin care adevărul şi respectul dintre naţiuni să fie calea de urmat pentru a merge în continuare. Noi, ca oraş care am găzduit un asemenea eveniment nu prin voia noastră, l-am moştenit, nu pentru că ne face plăcere, dar avem datoria să nu-l îngropăm, şi să-l trecem în cartea de istorie a naţiunii noastre ca un pasaj care nu ne face cinste dar care este o lecţie din care putem învăţa cu toţii peste timp", a mai spus primarul Mihai Chirica.

La rândul său, rectorul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Tudorel Toader, şi-a manifestat recunoştinţa "pentru pagina de istorie care va fi scrisă" prin lucrările ce vor fi prezentate în cadrul Conferinţei.

"Privind la scara istoriei, românii au trăit în demnitate, fiind adesea victime şi nu agresori, încercând să depăşească adesea dificultăţile vremurilor, construindu-şi identitatea naţională şi unitatea statală în bună convieţuire cu minorităţile existente. Statul român s-a structurat şi se structurează ca stat de drept, în respect faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale, pe coordonatele marii familii europene şi transatlantice. În istoria noastră mai veche sau mai recentă au existat însă şi pete negre având în lanţul lor cauzal ideologii de import, străine gândirii poporului român. Considerăm că o astfel de gaură neagră din istoria noastră a fost şi Pogromul de la Iaşi petrecut în urmă cu 80 de ani. Chiar dacă relaţiile dintre cele două state, dintre cele două popoare cunosc standarde de calitate foarte ridicate, nu putem şi nu avem voie să uităm cele petrecute în urmă cu 80 de ani. Din perspectiva noastră este cel mai greu de explicat este faptul de a te îndrepta până la exterminare împotriva celor care la un moment dat în forme şi limite diferite aduc lumină, contribuie la evoluţiile sociale, culturale, ştiinţifice şi economice. Răspunsurile, interpretările pe care dumneavoastră le veţi da se adaugă celor existente, făcându-ne să înţelegem mai bine, să iertăm, fără să uităm lecţiile trecutului", a spus rectorul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Tudorel Toader, în timpul alocuţiunii sale.

În perioada 28-30 iunie la Iaşi sunt organizate ample manifestări culturale, ştiinţifice şi religioase pentru a comemora 80 de ani de la Pogromul din iunie 1941, când şi-au pierdut viaţa peste 13.000 de evrei.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.