Premium
Crenguța Nicolae, editorial pentru Mediafax.ro
Cum se face că noua variantă de coronavirus, deși pare să producă doar niște simptome de răceală banală, a reușit în doar câteva zile să întoarcă lumea pe dos, să închidă granițe și să prăbușească burse?
Cei mai înclinați să guste teoriile conspirației se vor fi amuzat de contrastul dintre comentariile doctoriței sud-africane Angelique Coetzee, care până acum a vorbit în toate interviurile despre pacienți cu simptome ușoare, tratați la domiciliu, și disperarea cu care au acționat liderii țărilor occidentale, care păreau că încep să repete scenariul din primăvara trecută, cu închideri de granițe și măsuri restrictive impuse peste noapte. În fond, n-ar fi oare mai posibil ca Omicron să însemne sfârșitul pandemiei, cu un scenariu ca la carte în care un virus devine mai transmisibil, dar mai puțin periculos? Și atunci, dacă la o răceală banală se iau asemenea măsuri, oare asta nu înseamnă că ni se pregătește ceva, că trebuie să fim iarăși închiși în case din cauza unor urzeli sinistre ale ocultei mondiale?
Să ne uităm însă mai atent. Vineri, 26 noiembrie a fost prima oară de la apariția vaccinurilor când bursele au căzut atât de rapid, după știrile că e posibil ca varianta Omicron să fie prima care ar ocoli dintr-un foc imunitatea naturală, cea produsă de vaccin și cea dată de noile medicamente bazate pe anticorpi – o triplă lovitură dată speranțelor lumii de a obține controlul pandemiei prin imunizarea naturală, vaccinuri și medicamente. De aceea s-au grăbit atât de tare politicienii din țările occidentale să contracareze nervozitatea burselor, anunțând întreruperea zborurilor din tot sudul Africii, și tot de asta s-a grăbit președintele american Joe Biden să asigure ferm că nu va combate varianta Omicron cu noi măsuri de carantină. Când experții și liderii politici insistă acum că, prin măsurile excepționale de închidere a granițelor pe care le iau, cumpără timp până ce se vor afla mai multe informații despre Omicron, ei de fapt cumpără timp față de piețele financiare.
Pariul de până acum al piețelor financiare a fost cel pus pe speranța că vaccinarea va permite reluarea normală a vieții economice, în primul rând în țările dezvoltate, și reluarea normală a interacțiunilor sociale. Imaginile din reclame cu nepoți care își îmbrățișează din nou bunicii, cafeaua băută de Florin Cîțu la Viena în clipul din primăvară despre vaccinuri făceau parte din această speranță, care a hrănit o relansare economică mondială a cărei brutalitate o simțim acum pe pielea noastră prin inflație. Chiar dacă speranța s-a confirmat doar parțial, din moment ce și vaccinații pot transmite virusul, faptul că totuși vaccinurile reduc mult riscul de boală gravă și deces, nefiind cazul să fie produse vaccinuri noi pentru varianta Delta, a fost suficient pentru ca relansarea economică să continue, statele să termine programele de subvenții pentru cei trimiși în șomaj tehnic, iar investițiile publice uriașe în vaccinuri să fie considerate de succes.
Dacă la aceasta se adaugă și datele promițătoare despre noile medicamente de vârf pentru tratarea Covid, obținem o idee mai clară despre optimismul din cele mai multe rapoarte cu previziuni despre epoca post-pandemie. Optimismul rezistă și acum, dar a devenit o variantă de scenariu printre altele, de pildă într-o prezentare a Goldman Sachs care susține că dacă se va dovedi că Omicron produce forme mai ușoare ale bolii decât Delta, atunci ar urma „o reducere netă a poverii datoriilor care va permite o creștere economică globală peste așteptări, iar inflația se va tempera pe măsură ce se reechilibrează cererea și se rezolvă problemele de pe piața muncii și cele din aprovizionarea cu mărfuri”. Acest scenariu este dublat de alte două, mai curând prudente din lipsă de date, în care creșterea economică globală ar fi afectată mai puțin dacă Omicron ar fi doar mai contagioasă ca Delta, respectiv ar fi afectată mai mult dacă Omicron ar cauza forme mai grave de boală și risc de spitalizare mai mare decât Delta.
Cel mai mult se tem însă atât liderii politici, cât și marile companii farma de o situație în care piețele financiare ar decide că nu vor să mai mizeze pe capacitatea vaccinurilor și a medicamentelor de a combate pandemia, așa cum a amenințat marți BlackRock, cel mai mare fond de investiții din lume: „O variantă nouă, foarte contagioasă de virus poate declanșa înrăutățiri ale prognozei de creștere economică, aversiune la risc în rândul investitorilor și efecte semnificative în anumite sectoare. Suntem îngrijorați de potențialele pierderi de vieți omenești și ne așteptăm la noi restricții asupra activității economice. Încă mizăm pe investiția pe piețele de acțiuni, dar ne vom schimba poziția dacă vaccinurile sau medicamentele se vor dovedi inutile. Dacă ele sunt eficiente, varianta cea nouă doar va întârzia repornirea activității economice, astfel încât nu recomandăm retrageri masive de pe piețe. O creștere mai mică acum înseamnă o creștere mai mare ulterior.”
Textul dătător de fiori al BlackRock vine la doar câteva zile după o știre falsă virală, menită să încerce marea cu degetul – clipul cu Bill Gates care ar fi zis că vaccinurile nu funcționează, deși Gates a admis doar că vaccinurile actuale nu blochează transmiterea virusului. Tocmai de aceea, spre a convinge piețele că totul va fi bine, vedem în aceste zile noi declarații ale liderilor politici care își reafirmă încrederea în vaccinuri și în noile medicamente, precum și o presiune reînnoită în direcția vaccinării (rând pe rând țările extind doza a treia pentru toți adulții și urmează copiii, se reduce intervalul între doza a doua și a treia, țări ca Grecia sau Austria se pregătesc să impună amenzi pentru nevaccinați). Tot de asta au ieșit atât de repede și marii producători mari de vaccinuri să anunțe că pot lansa rapid versiuni adaptate la Omicron. Ba mai mult, pare să se prefere acum o abordare care să mai elibereze din tensiunea de pe piețe, așa cum a făcut șeful Moderna, Stéphane Bancel, care a declarat că vaccinurile actuale sunt mai puțin eficiente contra Omicron, provocând imediat ieftinirea petrolului și scăderea burselor.
S-a încetățenit în unele medii ideea că variantele noi de coronavirus ar fi stimulate acolo unde sunt campanii intensive de vaccinare. În realitate însă, variantele cu cele mai multe mutații și cu cel mai mare potențial de a deveni periculoase nu apar nici la vaccinați, nici la nevaccinații sănătoși, ci la persoanele imunodeprimate (fie din cauza unor boli care le compromit sistemul imunitar, fie din cauza unor medicamente menite să suprime temporar răspunsul imunitar, cum e cazul la cei care fac transplant de organe). Încă de anul trecut, în publicațiile medicale au apărut studii de caz despre pacienți imunodeprimați, infectați cu SARS-CoV-2, internați pe perioade foarte lungi, de luni de zile, și deveniți gazde ale unor noi variante de coronavirus cu multiple mutații. Unele mutații creșteau patogenitatea, altele creșteau contagiozitatea, altele creșteau capacitatea virusului de a depăși imunitatea.
Același gen de studii au constatat și că nu sunt de ajuns nici două, nici trei doze din actualele vaccinuri cu ARN mesager ca să determine la pacienții respectivi un răspuns imunitar suficient. Consiliul de experți care recomandă politica de vaccinare în Marea Britanie, țara cu cea mai mare capacitate de secvențiere a variantelor, a fost primul care a cerut inițial în septembrie ca programul normal de vaccinare să aibă trei doze pentru persoanele imunodeprimate, iar acum recomandă și o a patra doză. Numai că, această categorie de populație fiind restrânsă, studiile respective n-au prea atras atenția publicului și nici apelurile insistente ale autorilor la o atenție specială pentru tratarea și prevenirea infectării persoanelor imunodeprimate, întrucât „răspunsul imunitar parțial al acestor persoane creează un mediu unic de selecție pentru noi variante periculoase ale virusului”, cum arată un studiu din august apărut în New England Journal of Medicine.
Evident că variantele de care vorbesc aceste studii nu s-au propagat, fiind vorba de indivizi izolați, sub supraveghere medicală. În viața reală, singurele medii unde pot să se prăsească însă cu succes astfel de variante sunt cele sărace și foarte sărace, cu comunități unde persistă infecții virale care distrug imunitatea, unde accesul la medici, la tratamente pentru orice fel de boală și la vaccinuri lasă de dorit și unde condițiile de viață și starea colectivă de sănătate sunt precare. Pe drept cuvânt, acum au început să apară recriminările despre lăcomia țărilor dezvoltate, care au ținut pentru ele vaccinurile și au ajuns acum să dea doza a treia unor oameni sănătoși, în timp ce în țările sărace nu există nici măcar prima doză pentru cei cu risc medical. Dar asta, firește, nu mai e treaba piețelor financiare; ceea ce contează acum pentru ele e doar dacă noua variantă mutantă poate fi combătută suficient de repede.
