Premium
România trebuie să fie precaută în utilizarea mecanismului financiar-investiţional pe diferite domenii ale parteneriatului public-privat, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, comisarul european Corina Creţu, candidat la un nou mandat de europarlamentar din partea partidului Pro România, informează Agerpres.
"Sunt două chestiuni diferite legate de parteneriatul public-privat. În primul rând, noi de la Comisia Europeană încurajăm acest parteneriat acolo unde s-a dovedit că există o experienţă, iar cea ce am făcut în ultima perioadă a fost de a atrage atenţia că există un studiu al Curţii Europene de Conturi care chiar nominalizează România printre ţările cu mai puţină experienţă în folosirea acestor alternative (...) şi atenţionează România de a avea foarte mare grijă în folosirea acestor metode şi, în orice caz, toate recomandările sunt ca metodele alternative să vină după ce s-au epuizat banii europeni (...) iar în nici un caz nu e cazul României", a spus Corina Creţu.
Acesta a subliniat din nou că România nu a depus proiecte pentru a atrage fondurile europene, însă e surprinsă că în ţară în mediul politic se discută frecvent despre parteneriatul public-privat.
"România are la ora actuală o rată de absorbţie de 21% pe agricultură, deci 80% din bani nu sunt cheltuiţi. Din acest punct de vedere din cele 9 miliarde de euro pentru infrastructură s-au cheltuit cam 3 miliarde, deci, infrastructură mare. Deci, bani europeni există, dar nu avem proiecte depuse la Bruxelles, dar se discută în continuarea de parteneriate public-private care nu numai că nu sunt recomandate, dar pot apărea foarte multe complicaţii, şi bineînţeles că până la urmă aceste complicaţii vor veni pe spatele contribuabilului român. Dacă vă referiţi şi la spitale, de pildă, parteneriatul public-privat este un serviciu care nu mai vine în ajutorul oamenilor simpli. Pentru că una e să dai infrastructura numai cu firme private, dar dacă dai şi managementul în parteneriat public-privat, normal că aceste companii vor pune taxe şi nu mai putem vorbi de spitale adresate oamenilor săraci, oamenilor vulnerabili. Vorbim de clinici private care se fac pe bani europeni, bineînţeles cea ce contravine principiilor din tratate. Politica de coeziune este adresată regiunilor celor mai sărace, să asigure o dezvoltare echilibrată a tuturor regiunilor de pe teritoriul UE" a declarat Corina Creţu.
Comisarul european a recomandat ca abia după epuizarea banilor din fonduri UE, România să indentifice resurse alternative de finanţare. "Din punctul meu de vedere, recomandarea mea este ca banii europeni să fie epuizaţi şi după aceea să vină într-adevăr alte variante alternative. Pe de altă parte, cu ţări care nu fac parte din UE, trebuie avut în vedere să respecte toate principiile legate de comerţul internaţional, de toate acordurile României cu UE. (...) În primul rând, fondurile europene sunt destinate să ajute companiile europene, să realizeze proiecte pe fonduri europene şi nu cele din alte ţări", a spus Corina Creţu.
În context, preşedintele Pro România, Victor Ponta, a subliniat că România are deja o experienţă ratată în sistemul de parteneriat public-privat, respectiv autostrada Comarnic-Braşov. "Credeţi-mă că din ce n-am reuşit am învăţat mai mult decât din ce am reuşit, şi unde n-am reuşit cu parteneriatul public-privat pe autostradă pentru Comarnic- Braşov. Dar am învăţat, şi vă spun aşa; azi, în România, singura şosea care se poate face în parteneriat public-privat este Comarnic- Braşov, pentru că nu este finanţată din fonduri europene, pentru că sunt un milion de bucureşteni care aleargă în fiecare weekend şi sunt dispuşi să dea 10, 15 sau 20 de euro şi pentru că are 54 de kilometri cu totul. Orice altceva, să faci o autostradă din parteneriat public-privat este o minciună. Nu este o eroare, este o minciună. De ce? Pentru că acum şef la compania de autostrăzi este tot domnul Neaga şi ştie foarte bine cum am dat greş cu Comarnic-Braşov. Vă dau exemplu cu această minciună uriaşă Iaşi-Târgu Mureş, 320 de kilometri, peste munte, pentru că nu construieşti prin câmpie, costul de realizare 4-5 miliarde de euro, pentru că n-au mai actualizat studiul de fezabilitate. Oricine vine nu ţi dă 5 miliarde de euro să-i piardă, trebuie să-i recupereze. Singurii care-ţi dau banii nerambursabili sunt Comisia Europeană, atât, nimeni altcineva. Fie că e vorba de chinezi, de saudiţi, de francezi la costurile de realizare adaugă costurile financiare şi după aceea costurile de utilizare şi ajungi la o sumă foarte mare, undeva pe la 10 miliarde, pe care nu poţi să-i recuperezi din taxe. E undeva la 200 de euro de la Iaşi la Târgu Mureş, şi nu plăteşte nimeni 200 de euro", a spus fostul premier Ponta.
