Premium
Proiectul legii deoligarhizării, prezentat de autoritățile de la Chișinău, conține o serie de îmbunătăţiri faţă de legile similare din care s-au inspirat autoritățile moldovene, constată experții Comisiei de la Veneția, dar spun că unele prevederi pot duce la încălcarea drepturilor omului.
În opinia publicată marți, 14 martie, Comisia de la Veneția susține că ar fi preferat o abordare sistemică în lupta statului împotriva influenței oligarhilor, și mai puțin una personalizată, pentru că cea din urmă ar purta un caracter punitiv și ar implica riscul încălcării mai multor drepturi ale omului.
Comisia subliniază că stocarea datelor cu caracter personal ale potențialilor oligarhi, stigmatizarea asociată cu publicarea informațiilor despre aceștia sau obligația funcționarilor publici de a-și declara contactele cu oligarhii și reprezentanții acestora pot constitui încălcări ale dreptului la viața privată.
De asemenea, Comisia consideră că interdicția pentru persoanele desemnate drept oligarhi de a finanța partide politice, campanii electorale și mitinguri le-ar putea încălca libertățile de gândire, conștiință și de exprimare. Comisia recomandă legiuitorilor să elimine această interdicție, înlocuind-o, de exemplu, cu un plafon pentru donații.
Comisia de la Veneția mai sugerează autorilor proiectului să revizuiască cerința față de oligarhi de a renunța la controlul instituțiilor media în termen de șase luni. Experții precizează că scopul nu ar fi de a-i lipsi total de proprietăți, ci de a asigura un anti-monopol pe piața media și de a limita influența nejustificată asupra proceselor politice și electorale.
În opinia experților, ar trebui să fie eliminată și obligația persoanelor desemnate drept oligarhi de a prezenta declarații de venituri și interese, înlocuind-o cu alte măsuri care ar arăta proprietățile lor.
O altă recomandare este să fie exclus din lege criteriul naționalității moldovenești, pentru a nu restrânge cercul subiecților în privința cărora s-ar aplica legea.
Adoptarea unei legi privind deoligarhizarea este una dintre condițiile înaintate de Comisia Europeană pentru R. Moldova, odată cu statutul de țară candidată la aderare.
Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției definește oligarhii ca fiind persoane care au o influență economică și politică excesivă în viața publică, care au fost implicați în politică în ultimii 5 ani, care au o influență semnificativă asupra mass-media, au fost condamnate anterior pentru comiterea infracțiunilor de corupție și sunt subiectul unor sancțiuni internaționale.
