Comisia Europeană afirmă, în raportul pe 2024 privind Statul de Drept în România (integral în engleză aici), că România a înregistrat progrese în lupta anticorupție, fără să urmeze totuși o serie de recomandări.
Autoritățile au menținut bilanțul pozitiv în combaterea corupției, inclusiv la nivel de cazuri de corupție la nivel înalt. Totuși, întârzierile legislative au continuat să aibă ca efect închiderea multor cazuri de corupție și anularea condamnărilor”, se arată în raport.
Astfel, conform Comisiei Europene, în 2023, un număr de 400 de persoane investigate de DNA au fost achitate de instanțe, iar 175 au fost condamnate. De asemenea, 575 de cazuri de corupție și fapte asimilate corupției au fost întrerupte în 2023 ca urmare a deciziilor CCR și ÎCCJ. Iar pentru cazurile trimise în judecată de DNA, instanțele au închis anul trecut dosarele a 383 de inculpați, dintre care 364 au fost achitați din cauza intervenției prescripției penale.
Lobby-ul parlamentar
Comisia Eurppeană remarcă faptul că România nu a înregistrat niciun progres în introducerea unor reguli de lobby pentru parlamentari, chiar dacă în ultimii doi ani Bucureștiul a primit recomandări în acest sens. „Legăturile parlamentarilor cu lobby-iști și alte părți terțe care doresc să influențeze procesul legislativ rămâne nereglementat și nu există, astfel, reguli clare pentru cadouri, cazare, favoruri și alte beneficii”, conform raportului.
Printre concluziile negative ale Comisiei Europene se numără faptul că România nu a făcut niciun progres în „asigurarea efectivă a consultării publice înaintea adoptării legislației” și că „încă pare dificil pentru publicul larg să afle cine controlează televiziunile”.
O altă vulnerabilitate, în opinia CE, este că achizițiile publice rămân un sector cu risc ridicat de corupție.
Progrese
Ministerul Justiției a emis miercuri un comunicat de presă în care părțile negative din raport nu sunt menționate, fiind menționat doar că acest nou raport „este cel mai bun raport de până acum în ceea ce priveşte capitolul justiţie”, unul care „notează numeroase progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2023, cu privire la sistemul judiciar”, precum și că „pentru domeniul justiției, au fost înregistrate progrese remarcabile”.
Ministerul enumeră în comunicat progresele înregistrare de România:
- evaluarea Opiniei Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției de către Panelul de experți independenți înființat de Ministerul Justiției (în septembrie 2023) și publicarea evaluării pe site-ul Ministerului Justiției (în februarie 2024);
- demararea consultărilor la nivel instituțional, în sistemul judiciar, cu privire la evaluarea Panelului de experți;
- asigurarea stabilității reformei judiciare și a implementării Legilor Justiției;
- eficiența controlului jurisdicțional efectuat de ICCJ în materie disciplinară (răspunderea disciplinară a magistraților);
- progrese privind ocuparea posturilor vacante din sistemul judiciar;
- eforturi semnificative pentru digitalizarea sistemului judiciar;
- eforturi pentru soluționarea inechităților salariale din sistemul judiciar;
- reformarea sistemului de acordare a ajutorului public judiciar, în beneficiul cetățenilor.
- implementarea în grafic a Strategiei Naționale Anticorupție;
- stabilitatea numărului de procurori DNA, la nivelul asumat prin PNRR (85% din numărul total de posturi);
- menținerea unui bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt;
- progrese în funcționarea sistemului post-SIIJ, inclusiv modificarea Legii 49/2022 prin Legea 213/2024, care a majorat numărul de posturi de procurori (minim 14 în structura centrală și minim 3 în structurile teritoriale); de asemenea s-a instituit posibilitatea procurorului general de a propune, din oficiu, plenului CSM, procurori care să ocupe posturile de la secţia specială de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi;
Comentează