Comisia Europeană a declanșat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României, acuzând autoritățile de la București că încalcă legislația europeană privind produsele fitosanitare și pun în pericol sănătatea mediului prin acordarea de autorizații pentru substanțe interzise. Potrivit unui comunicat oficial, România a continuat să aprobe utilizarea de urgență a insecticidelor neonicotinoide, în ciuda interdicției impuse de Uniunea Europeană încă din 2018. Aceste substanțe sunt considerate extrem de nocive pentru polenizatori, inclusiv pentru populațiile de albine, esențiale pentru ecosistem și producția agricolă.
România a acordat în repetate rânduri autorizații de urgență pentru produse fitosanitare care conțin substanțe neonicotinoide, contrar PPPR. Neonicotinoidele sunt un grup de insecticide care pot fi dăunătoare pentru polenizatori, inclusiv pentru albine, informează Mediafax.
Comisia: „România are două luni pentru a remedia situația”
În 2018, Comisia a adoptat, în temeiul PPPR, regulamente de punere în aplicare care interziceau în mod expres utilizarea în aer liber a trei dintre acestea, și anume imidacloprid, clotianidină și tiametoxam. În pofida avertismentelor repetate din partea Comisiei, România a acordat, în total, 12 autorizații temporare de urgență în temeiul articolului 53 alineatul (1) din PPPR, în 2023 și 2024, pentru utilizarea în aer liber a imidaclopridului și a tiametoxamului pentru semințe de cereale, porumb și semințe de floarea-soarelui. Deși autorizațiile de urgență sunt o posibilitate pentru statele membre în temeiul PPPR în cazul unui pericol grav care nu poate fi controlat prin alte mijloace rezonabile, o hotărâre preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene din ianuarie 2023 a clarificat că autorizațiile de urgență pentru tiametoxam sau imidacloprid pentru tratarea semințelor care urmează să fie semănate în aer liber sunt excluse în lumina restricțiilor explicite prevăzute în regulamentele de punere în aplicare din 2018.
Comisia consideră că autorizațiile de urgență acordate de România sunt, prin urmare, contrare PPPR, astfel cum a fost interpretat de Curtea de Justiție.
„Acordarea autorizațiilor de urgență poate fi considerată o practică persistentă a autorităților române. În plus, autoritățile române nu au indicat niciun plan de a înceta acordarea autorizațiilor în cauză pentru perioadele viitoare de însămânțare. Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere României, care are acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie”, transmite Comisia Europeană.
În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.
Comentează