Consiliul Fiscal avertizează că bugetul României pentru 2026 este construit pe ipoteze macroeconomice considerate realiste, însă evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea schimba semnificativ perspectivele economice. Potrivit instituției, o prelungire a războiului ar putea alimenta inflația, ar încetini creșterea economică și ar crea noi presiuni asupra economiilor europene, inclusiv asupra României.
Opinia instituției a fost publicată joi și vizează proiectul Legii bugetului de stat pe 2026, Legea bugetului asigurărilor sociale și Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2026–2028.
Bugetul pe 2026, adoptat cu întârziere
Consiliul Fiscal subliniază că bugetul României pentru 2026 este adoptat cu întârziere considerabilă, ceea ce ”exprimă nu numai dificultăţi în funcţionarea unei coaliţii largi, dar şi decizii complicate privind consolidarea bugetară într-un context social şi economic tensionat”.
„Cu puţin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecinţe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou şoc energetic. Vor fi influenţate creşterea economică şi inflaţia. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuşi în preajma celui programat, dacă efectul inflaţiei mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă”, arată Consiliul Fiscal.
„Relansarea economică” în 2026, considerată nerealistă
Potrivit specialiştilor, ”este temerar să se vorbească despre «relansare economică» în 2026, an în care consolidarea fiscală (bugetară) este în desfăşurare”.
„Investiţiile publice pot susţine producţia şi cererea agregată şi în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică în sprijinul cetăţenilor vulnerabili şi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE”, mai arată Consiliul Fiscal în Sinteza opiniei pe baza bugetului.
Potrivit organismului citat, „reformele din sectorul public sunt importante pentru eficienţa acestuia şi pot ajuta diminuarea deficitului bugetar”.
„Sunt importante aceste reforme şi din considerente de echitate economică şi socială. Aceste reforme consumă însă timp, fiindcă intervin elemente instituţionale şi de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate”, se mai arată în document.
Datoria publică a depășit 60% din PIB
Specialiştii apreciază, de asemenea, că este necesară consolidarea bugetară pentru a ţine sub control datoria publică, care a depăşit 60% din PIB.
„Dacă se va reduce gap-ul la TVA şi la impozitul pe profit în mod substanţial şi împreună cu alte măsuri (ex: controlul cheltuielilor bugetare în relaţie cu dinamica PIB-ului nominal), deficitul ar putea să scadă sub 4% din PIB în câţiva ani. Pentru o consolidare bugetară durabilă şi crearea de spaţiu fiscal, trebuie să fie mult mai eficientă colectarea taxelor şi impozitelor (ANAF are un rol esenţial în acest domeniu), să opereze un regim de insolvenţă eficace (sunt necesare modificări legislative), să dispară sentimentul de impunitate pe care mulţi dintre cei care fraudează bugetul public îl au. Şi justiţia trebuie să lucreze mai mult în acest sens”, se mai arată în document.
Potrivit Consiliului Fiscal, creşterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (reducerea gap-ului la TVA şi la alte impozite) este un ”război” intern pe care România trebuie să îl câştige: ”Aici se va testa şi voinţa politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice. Sună poate naiv, dar miza este uriaşă. Nivelul jos al veniturilor fiscale/bugetare este o chestiune de securitate naţională, date fiind presiunile mari pe bugetul public”.
Experţii apreciază, de asemenea, că trebuie avută în vedere relaţia între rata de creştere a PIB nominal (rata reală plus deflator) şi costul împrumuturilor (rostogolirii datoriei publice).
„În condiţii favorabile, relaţia amintită poate ajuta consolidarea fiscală, dar există şi reversul medaliei. Riscuri pentru consolidarea bugetară aduce şi anul electoral 2028. Relaţia amintită mai sus poate fi perturbată de şocuri externe”, se mai arată în documentul citat.
Potrivit acestuia, o provocare pentru consolidarea fiscală este necesitatea de a creşte cheltuielile de apărare.
„Consolidarea fiscală este absolut necesară pentru a ameliora ratingul suveran al României. Dacă am rămâne blocaţi cu deficitul la cca. 6% din PIB în anii ce vin, este improbabil ca notarea de acum a ratingului să se amelioreze; se poate chiar deteriora, dacă nu se va stabiliza datoria publică”, se mai arată în Sinteza.
Consiliul Fiscal apreciază că ”gradul de incertitudine tot mai ridicat în sistemul internaţional, erodarea regulilor şi arbitrariu în politicile unor ţări, revenirea la sfere de influenţe şi o nouă cursă a înarmărilor, războaiele, multă dezordine, toate acestea pun presiune crescândă pe bugetele naţionale şi creează provocări majore pentru politici publice şi private”.
”Se constată o tendinţă de mutare (ce trebuie confirmată de datele subsecvente) a centrului de greutate al creşterii economice dinspre consum către investiţii şi export net, pe fondul realizării unor investiţii substanţiale în sectorul public. Totuşi, eficienţa investiţiilor publice (din toate sursele de finanţare) realizate este redusă, creşterea economică, chiar în condiţiile unor investiţii foarte însemnate cantitativ (cca. 6,7% şi 7,2% din PIB în 2024 şi 2025), nedepăşind 1 punct procentual”, se mai arată în document.
Consiliul Fiscal apreciază că prognoza macroeconomică ce este utilizată pentru proiectul de buget şi de Strategie fiscal-bugetară este realistă, fiind însă de remarcat necesitatea unui plus de prudenţă în privinţa traiectoriei dobânzilor efective ale titlurilor de stat – ce determină parcursul prognozat al cheltuielilor cu dobânzile.
„Realismul proiecţiei poate fi erodat de materializarea riscului indus de tensiuni geopolitice prin conflictul început la finalul lunii februarie a.c. în Orientul Mijlociu. Totuşi, este prea devreme să fie posibilă cuantificarea magnitudinii şi persistenţei şocurilor, strict necesare înglobării lor în scenariul de bază fiscal şi macroeconomic”, arată specialiştii.
Potrivit acestora, riscurile interne şi externe numeroase şi semnificative (din punct de vedere al efectelor potenţiale/posibile), coroborate cu poziţia vulnerabilă a economiei româneşti din perspectiva deficitelor gemene atipic de mari (chiar pentru economii emergente – care au o dezvoltare marcată de dezechilibre) şi a datoriei publice de peste 60% din PIB (foarte mult pentru o ţară având caracteristicile economice ale României), accentuează ideea stringenţei/necesităţii ajustării fiscale, proces sine qua non pentru aplanarea/atenuarea acestor vulnerabilităţi.
„Analiza prognozei MF cu privire la veniturile bugetare din anul 2026, având în vedere proiecţia CNSP privind evoluţiile macroeconomice şi măsurile de politică fiscală adoptate, inclusiv efectele macroeconomice contracţioniste ale măsurilor de consolidare, pare să indice o valoare realizabilă, dar învăluită de incertitudini şi riscuri, a ţintei agregate de venituri. CF consideră că există premise pentru încadrarea în plafoanele stabilite pentru cheltuielile bugetului general consolidat, însă bugetul este construit în ipoteza unui control strict al acestora, experienţa anilor anteriori demonstrând cât de dificil este un asemenea demers”, mai arată Consiliul Fiscal.
Instituţia avertizează că, în funcţie de evoluţiile din mediul economic naţional şi internaţional, există riscuri privind încadrarea în nivelurile proiectate, mai ales la nivelul cheltuielilor cu dobânzile, cu bunuri şi servicii şi cu asistenţa socială.
„Există incertitudini privind realizarea deplină a proiectelor din PNRR. Incapacitatea de a absorbi integral aceste sume nu doar că ar priva economia de un motor de creştere, dar poate conduce la o creştere neprevăzută a deficitului bugetar, punând în pericol traiectoria de consolidare fiscală”, se mai precizează în document.
Deficit estimat la peste 6% din PIB
Pe baza unei abordări prudente a prognozării veniturilor şi cheltuielilor, CF apreciază construcţia bugetară pentru anul 2026 compatibilă cu un deficit cash situat în preajma valorii de 6,25% din PIB.
„Plauzibilitatea proiecţiei veniturilor şi cheltuielilor bugetare este strâns legată de evoluţia cadrului macroeconomic, amplificarea tensiunilor globale ridicând riscuri suplimentare. O prelungire a conflictului din Orientul Mijlociu ar putea determina un impact negativ asupra creşterii economice şi bazelor de impozitare, precum şi o creştere a aversiunii la risc pe pieţele financiare internaţionale”, mai arată Consiliul Fiscal.
Analiza cadrului fiscal-bugetar pentru perioada 2027-2029 arată că, faţă de anul 2026, reducerea deficitului bugetar pe termen mediu este planificată să se realizeze preponderent pe latura cheltuielilor bugetare, veniturile fiscale fiind proiectate să se majoreze cu doar 0,5 pp din PIB, iar contribuţiile de asigurări sociale să se diminueze cu 0,1 pp din PIB.
„În ceea ce priveşte ajustarea la nivelul cheltuielilor, CF a semnalat riscuri privind traiectoriile prognozate pentru cheltuielile de personal, cu asistenţa socială, cu dobânzile, precum şi privind necesitatea de a reflecta cheltuielile militare în creştere care este posibil să nu permită o ajustare importantă la nivelul cheltuielilor de investiţii”, mai transmite Consiliul Fiscal.
Potrivit specialiştilor, în absenţa unei susţineri a procesului de consolidare şi pe latura veniturilor, ajustarea deficitului bugetar pe termen mediu, bazată preponderent pe reducerea cheltuielilor, ridică semne de întrebare.
„În aceste condiţii, balanţa riscurilor pare orientată către posibilitatea înregistrării unor deficite mai mari decât cele estimate în cadrul fiscal bugetar pentru perioada 2027-2029. O ameliorare considerabilă a colectării veniturilor fiscale ar ajuta mult atingerea ţintelor de deficit bugetar în anii ce vin. Creşterea veniturilor bugetare este obligatorie pentru a asigura respectarea traiectoriei de consolidare şi ieşirea din procedura de deficit excesiv până în anul 2030”, arată Consiliul Fiscal.
Guvernul urmează să aprobe bugetul, după obţinerea avizelor necesare, fiind ulterior trimis în Parlament pentru amendamente şi dezbateri.
Comentează