Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri 'opţiunile' de revizuire a Regulamentului Dublin, care să asigure o mai bună repartizare a solicitanţilor de azil între statele Uniunii, în condiţiile în care sistemul actual s-a dovedit complet depăşit în faţa crizei migratorii de pe continent, informează marţi DPA.
Conform prevederilor actuale, solicitanţii de azil trebuie să-şi înregistreze cererile în primul stat comunitar în care ajung, iar acesta urmează să decidă dacă le acceptă sau nu. În cazul majorităţii celor peste un milion de migranţi care au intrat pe teritoriul UE anul trecut, acest prim stat a fost Grecia. Copleşite însă de numărul migranţilor, autorităţile elene i-au lăsat pe mulţi dintre ei să plece neînregistraţi spre ţări occidentale mai bogate, mai ales Germania şi Suedia. Acesta este contextul în care Comisia va prezenta miercuri două opţiuni de reformare a Regulamentului Dublin, în scopul declanşării unei dezbateri între statele membre, după cum a indicat marţi şeful reprezentanţei CE în Germania, Richard Kuehnel.
Una din variante prevede 'un tratament european standardizat al solicitanţilor de azil', în timp ce opţiunea 'mai puţin ambiţioasă' ar implica o uşoară modificare a sistemului actual, a explicat Richard Kuehnel, într-o discuţie cu presa la Dresda, în estul Germaniei. Conform primei opţiuni, toţi solicitanţii de azil de la nivelul Uniunii ar fi alocaţi statelor membre ţinând cont de mărimea, PIB şi capacitatea de absorbţie a fiecărei ţări, a scris marţi cotidianul Die Welt.
Citând o sursă de la Bruxelles apropiată dosarului, dar care a dorit să-şi păstreze anonimatul, Die Welt mai notează că executivul comunitar a sugerat că Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO) ar putea fi organismul final însărcinat cu procesarea cererilor de azil. Orice măsură de transferare a deciziilor în materie de azil de la nivelul statelor la nivelul UE are însă toate şansele să întâmpine rezistenţă, problema refugiaţilor fiind una sensibilă şi care a declanşat o ascensiune a populismului într-o serie de ţări membre. Potrivit celei de-a doua opţiuni, sistemul Dublin ar fi menţinut, completat însă cu un mecanism 'coercitiv' care ar fi declanşat în situaţia unui aflux masiv de solicitanţi de azil într-un anumit stat membru, notează tot Die Welt.
Odată ce numărul de sosiri ar atinge un prag dinainte convenit pentru statul respectiv, o parte dintre solicitanţi ar fi redistribuiţi în interiorul UE după o formulă de repartizare. Anul trecut, ţările comunitare au căzut de acord asupra unei măsuri unice de redistribuire a până la 160.000 de solicitanţi de azil ajunşi în statele din prima linie de migraţie, în special Grecia şi Italia. Până luni însă, potrivit Comisiei Europene, doar 1.111 de persoane au fost 'relocalizate' conform acestei scheme, conform Agerpres.
Comentează