Premium
Şase din cele şapte ţări care nu folosesc euro, inclusiv România, care stă cel mai rău, nu sunt încă pregătite să adopte moneda europeană, a declarat miercuri Comisia Europeană într-un raport citat de Reuters.
Croaţia, spune Comisia, îndeplineşte toate criteriile pentru a începe să folosească moneda europeană din 2023.
Raportul CE semnalează, în special, că legislaţia din România nu este pe deplin compatibilă cu obligaţia de conformitate prevăzută la articolul 131 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), România nu îndeplineşte criteriul de stabilitate a preţurilor, pe cel privind finanţele publice, nu îndeplineşte criteriul cursului de schimb şi criteriul de convergenţă a ratelor dobânzii pe termen lung.
Comisia Europeană a ajuns miercuri la concluzia că Croaţia este pregătită să adopte moneda euro la 1 ianuarie 2023, ceea ce va aduce numărul statelor membre din zona euro la douăzeci, se arată într-un comunicat publicat miercuri de Executivul comunitar.
Concluzia este prezentată în Raportul de convergenţă din 2022, care evaluează progresele realizate de Bulgaria, Cehia, Croaţia, Ungaria, Polonia, România şi Suedia în direcţia aderării la zona euro. Acestea sunt cele şapte state membre din afara zonei euro care s-au angajat din punct de vedere juridic să adopte moneda euro.
Potrivit concluziilor raportului, doar Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul referitor la stabilitatea preţurilor, Bulgaria şi Croaţia sunt cele două state membre care îndeplinesc criteriul cursului de schimb, Bulgaria, Republica Cehă, Croaţia şi Suedia îndeplinesc criteriul ratelor dobânzilor pe termen lung, iar toate statele membre îndeplinesc criteriul privind finanţele publice, cu excepţia României, care este singurul stat membru care face obiectul unei proceduri de deficit excesiv.
Mai jos sunt prezentate elementele-cheie ale evaluării celorlalte ţări în funcţie de criteriile UE:
BULGARIA
Legislaţia băncii centrale a ţării nu este compatibilă cu legislaţia din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană, iar inflaţia din Bulgaria este prea mare. Bulgaria îndeplineşte cerinţele privind finanţele publice, rata de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung.
REPUBLICA CEHĂ
Legile privind banca centrală a acestei ţări nu sunt compatibile cu legislaţia din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană, inflaţia este prea ridicată şi nu îndeplineşte cerinţa privind cursul de schimb. Însă îndeplineşte criteriile privind finanţele publice şi ratele dobânzilor pe termen lung.
UNGARIA
Legile privind banca centrală a ţării nu sunt compatibile cu legislaţia din zona euro privind Banca Centrală Europeană, inflaţia este prea mare şi nu îndeplineşte cerinţa privind cursul de schimb. Îndeplineşte însă criteriul privind finanţele publice şi ratele dobânzilor pe termen lung.
POLONIA
Legislaţia băncii centrale a acestei ţări nu este compatibilă cu legislaţia din zona euro privind Banca Centrală Europeană, inflaţia este prea ridicată şi nu îndeplineşte cerinţa privind cursul de schimb sau convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. Ea îndeplineşte doar criteriul privind finanţele publice.
ROMÂNIA
Ţara nu îndeplineşte niciunul dintre criterii.
SUEDIA
Legile privind banca centrală din Suedia nu sunt compatibile cu legislaţia din zona euro referitoare la Banca Centrală Europeană şi nu îndeplineşte cerinţa privind cursul de schimb. Ea îndeplineşte toate celelalte criterii.
