Premium
Klaus Iohannis a acuzat Guvernul condus de Viorica Dăncilă că nu a făcut ce trebuia pentru a evita o ”catastrofă națională, pesta porcină africană”. Însă, președintele e contrazis chiar de la Bruxelles, de Comisia Europeană. România a cheltuit aproximativ un sfert (24% mai exact) din fondurile europene de urgență acordate de Uniunea Europeană pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane, potrivit unor informații comunicate de Direcția generală de Sănătate (DG SANTE) a Comisiei Europene, scrie hotnews.ro.
Comisarul european pentru Sănătate și siguranță alimentară, social-democratul lituanian Vytenis Andriukaitis, a declarat, la Bruxelles, că Guvernul României a întreprins măsurile de conbatere și prevenire a bolii, cerute de Comisie.
Potrivit celor mai recente date existente la DG SANTE, în periada 2015 - 2018, România a cheltuit 282.115 euro dintr-un total de 1.192.000 euro alocați de CE pentru prevenirea și combaterea pestei porcine africane. Această sumă însemnă practic 24% din alocare.
Din nefericire, în 2017, când epidemia s-a extins, guvernarea PSD-ALDE a atras procentual cei mai puțini bani din suma alocată pe un an: aproape 50%. În 2018, România nu a atras nicio plată de la CE din suma de 726.000 de euro alocată pe anul acesta pentru măsurile de urgență anti pestă procină, potrivit celor mai recente date de la DG SANTE, însă între timp este posibil ca unele plăți să fi fost efectuate.
Comisarul Vytenis Andriukaitis spune că a avut relații foarte bune cu autoritățile române, cu oficialii de control. ”Am văzut multe eforturi la nivel național și regional și toți sunt foarte îngrijorați de situație. Noi am trimis experți, echipament de laborator, toate instrumentele pe teren. Și, desigur, este o mare provocare din punct de vedere social. Dar autoritățile române își iau misiunea în serios și avem o bună cooperare și înțelegere. E adevărat că am introdus măsuri foarte stricte, autoritățile române nu au fost foarte bucuroase cu măsurile noastre foarte stricte, dar cooperarea este bună, înțelegerea e foarte bună.
Situația e critică nu din cauza autorităților române sau a populației din România, ci din cauza multor factori din teren. În primul rând, gândiți-vă la regiunea Deltei Dunării, care este o zonă portejată și nu s-a putut introduce acolo vânătoarea de mistreți.
Au fost condiții climatice foarte dure, multă ploaie. Imaginați-vă cum ar fi să vă trimit acolo în regiune, să mă ajutați să țin carcasele (de porci contaminați - n.r.) la distanță? Este o situație foarte provocatoare, zona Dunării este complet unică, nu se compară cu nimic, cu Lituania, Polonia, Estonia, Letonia. În primul rând că intră sub protecția programului Natura 2000 și așa mai departe.
În plus, aveți o structură specifică, a curților oamenilor. Este o tradiție culturală diferită, sunt familii mici care cresc porci în spatele curții. Și este o chestiune de lungă durată. Nu aveți statistici destul pentru a gestiona situația, unde aveți familii multe cu mici loturi de curte. În plus, aveți o mișcare foarte puternică a grupurilor etnice, este o mișcare peste granițe a diferitelor grupuri etnice care vin unul către celălalt și aduc mâncare unul celuilalt. E nevoie să înțelegeți diferențele existente în teren. Acestea creează provocări în monitorizare, în implementarea campaniilor.
Noi am invitat România să fie parte din echipa noastră împotriva pestei procine africane încă din anul 2015. Nimeni nu știe ce se întâmpla dacă nu eram pregătiți și antrenați, dacă nu nu dezvoltam unele măsuri pasive, dacă nu învățam echipele să diagnostocheze boala. Am făcut-o de acum 2 ani și văd că ne-a ajutat. Nu știm care erau consecințele dacă România sărea peste cei 2 ani. Pentru România, Delta Dunării a fost un dezastru.
Suntem foarte îngrijorați pentru Bulgaria. Acum cooperarea dintre Romînia, Bulgaria și Ungaria este la nivel ridicat. Nici eu nu mă pot separa de autoritățile române. Eu sunt practic și membru al guvernului român, al guvernului bulgar, al guvernului ungar, eu sunt parte din echipă. Vă rog să nu mă separați pe mine de autoritățile dvs. naționale, pentru că eu sunt în aceeași barcă. Este obiectivul nostru comun de a ține sub control și a monitoriza situația. Am oferit mulți bani. Rețineți că avem diferite instrumente financiare. Ale mele sunt dedicate concret măsurilor de a elimina cazurile de infecții. Și plătim, caz cu caz, toate problemele. 75% din fiecare caz este acoperit din bugetul pentru situații de urgență. Sunt milioane de euro. Dar de asemenea Politica Agricolă Comună, Phil Hogan (comisarul UE pentru agricultură - n.r.) decide să ajute autoritățile române să compenseze toate costurile - pentru că nu ține de mine, ci de Phil Hogan, împreună cu românii - iar acum ei au decis să folosească banii din Fondul de dezvoltare rurală. Și acum suntem foarte îngrijorați, și Phil Hogan, cu Karmenu Vella (comisarul UE pentru mediu - n.r.) și cu mine lucrăm împreună și monitorizăm situația, susținând guvernul român să gestioneze problemele și asigurându-i reusursele finaciare, pentru că pentru guvernul român este o mare provocare.
Au implementat toate recomandările noastre de la vremea respectivă. Ar fi o mare minciună să spun că România nu a acceptat măsurile noastre, au implementat toate măsurile: supraveghere pasivă, campanii de pregătire, teste de laborator, training pentru veterinari, toate au fost făcute. Dar, desigur, este o situație care ridică multe provocări, pentru că pesta porcină africană a ajuns până în China.
Eu sunt departe de a da vina pe tradiții în acest caz. România a urmat sfatul nostru, la toate ședințele ministeriale echipa României a fost acolo. Avem discuții foarte detaliate despre toate structurile dar este foarte dificil să încurajezi populația să înțeleagă, pentru că oamenii nu vor să înțeleagă că se va întâmpla ceva.
Este vorba de un virus: nu-l vede și nu-l știe nimeni. Și nimeni nu crede. Când au apărut primele două cazuri, multă lume era foarte relaxată. „Da, două cazuri, nu contează”. Iar acum, când avem o situație atât de dificilă, pentru că vine din mai multe zone și unghiuri, este o adevărată provocare și este mult diferită față de situația din 2017.
Aveți tradiții de Crăciun, puneți pe masă porc. Ia cereți-le dvs. românilor să nu urmeze tradiția!... Vă dați seama ce consecințe sociale sunt? Bineînțeles e foarte ușor să spui: „hai să interzicem!”.
Am avut multe dezbateri despre asta în Letonia, Estonia, Lituania, Polonia și nici în ziua de azi unii oameni nu acceptă, spun povești cum că mari productori de carne de porc ar provoca artificial criza, pentru a-i omorî pe cei mici și că guvernele ar fi în mâna acestor mari producători. Ia explicați-le dvs., vă rog, acestor oameni! Știți cât de populară e teoria conspirației în zilele noastre... Și este foarte dificil să recomanzi autorităților române ce să facă. În primul rând ar trebui să creăm dezbateri publice despre tradiții, despre comportament, despre consecințe sociale, despre posibilitatea de a gestiona situații de criză și de a gândi strategii combinate de vânătoare la mistreți, cum să sfătuiască oamenii să nu continue cu creșterea porcului. Necesită timp.
Pe portofoliul meu, acoperim 75% din cazurile de intervenție. Acum acoperim detoxificarea, abatorizarea animalelor, eliminarea carcaselor, mijloacele de transport - tot ce este înglobat în procedura noastră. Compensăm și 75% din costul anumalului ucis, legat de valoarea de piață, și toate celelalte măsuri. Noi plătim toate aceste măsuri, dar după ce au fost implementate. Nu plătim niciodată din oficiu, pentru că nu ar avea rezultate.”, a declarat Vytenis Andriukaitis.
