Comisia Europeană reacționează la scandalul creat în jurul lucrilor efectuate de ucraineni la Canalul Bâstroe și neagă că ar fi implicată în aceste lucrări. CE cere Ucrainei in formații suplimentare cu privire la respectivele lucrări.
Ucraina a justificat activitățile drept lucrări de întreținere însă Bucureștiul denunță lucrile drept o adâncire a ilegală a Canalului, lucru confirmat și de declarațiile unor oficiali ucraineni.
„Ministerul Transporturilor din Ucraina a răspuns că, într-adevăr, efectuează dragaj operațional (de întreținere) la danele porturilor lor de pe Dunăre și în alte locuri de pe Dunăre, pentru a garanta siguranța navigației. Cu toate acestea, Ucraina a negat că ar fi în desfășurare sau planificate lucrări majore pe brațul Chilia al Dunării sau pe Canalul Bâstroe. În plus, Ucraina a reafirmat că va respecta cu strictețe și va adera la toate acordurile și convențiile internaționale relevante”, se arată în comunicatul Comisiei Europene, transmis marți de Reprezentanța CE în România, într-un răspuns pentru Digi24.
Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a fost invitat, din dispoziția ministrului Bogdan Aurescu, luni, la sediul MAE pentru o discuție cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota pe tema canalului Bâstroe.
Potrivit unui comunicat al MAE, partea română a solicitat părții ucrainene să clarifice cât mai curând diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă emise în cursul zilei de sâmbătă, 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și respectiv informațiile publicate la data de 17 februarie, de către Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m (de la 3,9 m cât ar fi fost la debutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei).
De ce este important pentru Ucraina și de ce România se opune
Proiectul ucrainean privind construcția canalului Bîstroe a pus probleme în relațiile dintre România și Ucraina încă de acum 19 ani, fiind reclamat de țara noastră la nivel internațional în contextul în care poate avea un impact puternic asupra mediului și Deltei Dunării.
Construcţia în cadrul canalului, care face legătura între Dunăre şi Marea Neagră, a început în anul 2004. Potrivit informațiilor transmise de Ministerul român de Externe, autoritățile ucrainene au demarat lucrările la canal pe data de 11 mai 2004, proiectul urmând să ofere navelor maritime o cale alternativă de acces la porturile Dunării de Jos.
România a cerut Ucrainei să oprească acest proiect, având în vedere că noua legătură dintre Dunăre şi mare trece prin mijlocul Deltei Dunării, lucrările încălcând astfel o serie de convenţii internaţionale din domeniul protecţiei mediului.
Primele informaţii tehnice despre acest proiect au fost oferite însă părţii române abia în luna aprilie 2007, Kievul ignorând avertismentele autorităţilor române, dar şi pe cele ale organizaţiilor internaţionale de mediu.
Compania care gestionează proiectul anunţa în urmă cu câțiva ani că intenţionează să termine lucrările de amenajare la Bîstroe până în 2011, lucrările au fost însă întrerupte, iar în 2020, Ucraina anunța că renunță la finalizarea proiectului inițial, în urma mai multor ani de de dezbateri și condamnări din partea mai multor Convenții la nivel internațional.
Ucraina a cerut includerea brațelor Chilia și Bîstroe în rețeaua TEN-T
Victor Negrescu a solicitat poziția Comisiei Europene cu privire la planul Ucrainei de a introduce brațele Chilia și Bîstroe în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), țara prezentând un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe.
„La începutul lunii februarie, autoritățile ucrainene au prezentat un plan de dragare a canalului navigabil Bîstroe, aflat în Delta Dunării, zonă protejată, parte a patrimoniului mondial UNESCO, deosebit de importantă pentru ecosistemul de mediu european. Conform tuturor experților, asemenea lucrări ar duce la degradarea majoră, ireversibilă a Deltei Dunării. Mai mult, aceste lucrări sunt și contrare dreptului internațional, conform concluziilor a numeroase organisme internaționale", a precizat eurodeputatul social-democrat.
Comentează