Premium
Dacă în România instituția DENUNȚĂTORULUI e hulită în contextul actual al discutării legilor justiției și a problemelor create în jurul Direcției Naționale Anticorupție, în Europa lucrurile stau radical diferit. Un proiect al Comisiei Europene ridică nivelul de protecție a celor care denunță nereguli petrecute în trecut. Totul a plecat de la recentele scandaluri internaționale precum Dieselgate, LuxLeaks, Panama Papers și Cambridge Analytica, relatează caleaeuropeana.ro
Klaus Iohannis 'O FACE PRAF' pe Viorica Dăncilă: 'Sper să nu se mai întâmple'
Justificarea propunerii:
“va garanta un nivel ridicat de protecție persoanelor care denunță încălcări ale dreptului Uniunii, prin stabilirea unor noi standarde aplicabile la nivelul UE. Noul act legislativ va crea canale sigure de raportare atât în cadrul unei organizații, cât și către autoritățile publice. De asemenea, acesta va proteja denunțătorii de nereguli împotriva concedierii, a retrogradării și a altor forme de represalii și le va impune autorităților naționale să informeze cetățenii și să formeze autoritățile publice cu privire la abordarea care trebuie aplicată în privința denunțătorilor de nereguli.”
Multe dintre recentele scandaluri nu ar fi fost niciodată aduse la lumina zilei dacă în interiorul organizațiilor respective nu ar fi existat voci suficient de curajoase pentru a se exprima. Numai că persoanele respective și-au asumat riscuri considerabile. Prin urmare, dacă dorim să protejăm mai bine denunțătorii de nereguli, trebuie să detectăm și să prevenim mai bine prejudiciile aduse interesului public, cum ar fi frauda, corupția, evitarea obligațiilor fiscale de către întreprinderi sau prejudiciile aduse sănătății publice și mediului. Nimeni nu ar trebui să fie pedepsit pentru că a făcut ceea ce trebuie. De asemenea, propunerile prezentate astăzi protejează și persoanele care acționează ca surse de informații pentru jurnaliștii de investigație, contribuind la garantarea protecției libertății de exprimare și a libertății presei în Europa”, a precizat prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.
Deocamdată protecția denunțătorilor la nivelul UE este inegală sau incompletă. 10 state membre ale UE asigură o protecție deplină pentru denunțătorii de nereguli. În celelalte țări, protecția acordată este parțială și se aplică numai anumitor sectoare sau categorii de angajați.
Propunerea Comisiei se bazează pe Recomandarea din 2014 a Consiliului Europei privind protecția denunțătorilor, care recomandă ca „statele membre să dispună de un cadru normativ, instituțional și judiciar destinat să protejeze persoanele care raportează o amenințare la adresa interesului public sau un prejudiciu adus interesului public, sau divulgă informații legate de acestea, în contextul relației lor de muncă” și stabilește o serie de principii menite să servească drept ghid statelor membre atunci când introduc sau reexaminează aceste cadre.
