Premium
Comisia parlamentară de control a activității SRI propune, în Raportul parțial privind activitatea sa în perioada septembrie 2017 - prezent, notificarea persoanelor interceptate la cel mult 2 ani de la expirarea mandatelor de securitate națională sau supraveghere tehnică, scrie Mediafax.
Comisia parlamentară de control a activității SRI, a propus, în Raportul parțial privind activitatea sa în perioada septembrie 2017 - prezent, referitor la mandatele de siguranță națională, mandatele de supraveghere tehnică și ordonanțele procurorilor pe 48 de ore, „modificarea legislației în sensul identificării tuturor persoanelor care au fost interceptate și notificarea acestora la cel mult 2 ani de la expirarea mandatelor de securitate națională sau de supraveghere tehnică”, precum și „introducerea de sancțiuni în legislație în cazul nerespectării obligației de notificare”.
„Restrângerea drepturilor și libertăților garantate de Constituție a fost făcută la scară largă, folosind în mod abuziv aceste instrumente legale: mandate de securitate națională, mandate de supraveghere tehnică și ordonanțele procurorilor pe 48 de ore”, se arată în Raportul parțial.
Comisia de control a SRI a menționat, în raport, că „se constată astfel o creștere semnificativă a numărului de mandate de securitate națională obținute de SRI, ajungând la 1395 în anul 2000, la 3701 în anul 2013. Totodată, poate fi constatată o creștere a tuturor actelor de autorizare, de la 5.244 în anul 2005 la 51.248 în anul 2015. Menționăm că referitor la numărul informărilor și sesizărilor transmise de SRI către DNA prin aplicarea inclusiv a art 3 lit f diin Legea 51/1991, ulterior semnării Protocolului cu Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, se poate observa că informările către DNA au crescut de la 353 în anul 2009 la 1229 în anul 2014”.
De asemenea, comisia SRI a constatat, potrivit raportului „faptul că numărul de mandate de supraveghere tehnică s-a menținut unul deosebit de ridicat până la decizia CCR nr 51 din 16.02.2016, prin care se admite excepția de neconstituționalitate, arătând că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art 142 al 1 din Codul de procedură penală este neconstituțională. Astfel, numărul de mandate de supraveghere tehnică scade de la 45893 în 2015 la 8792 în anul 2016. Legea nu prevede un număr maxim de persoane care pot fi ascultate pe un mandat de securitate națională, pe un mandat de supraveghere tehnică sau prin ordonanțe ale procurorilor pe maxim 48h”.
Comisia de control a activității SRI menționeză că prin intrarea în vigoare a Legii nr. 255/2013 au fost aduse modificări atât la Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, precum și la Legea nr 14/1992 privind organizarea și funcționarea SRI, fiind astfel prevăzută obligația organelor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale de a proceda la notificarea persoanelor cărora le-a fost restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți prin mandatul de securitate națională, așa cum legea deja prevedea pentru mandatele de supraveghere tehnică. „În ceea ce privește cele de mai sus, facem mențiunea că nu există sancțiuni prevăzute de lege pentru nerespectarea obligației de notificare”, se arată în raport.
Documentul face referire la situația actualului președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
„Facem precizarea că una dintre persoanele vizate de mandatul sus-amintit este domnul senator Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu, Președinte al Senatului României, atât în prezent cât și la momentul respectiv, care a declarat că a aflat din mass media despre faptul că a fost supravegheat tehnic timp de 4 luni pentru că abia ulterior să fie îndeplinite formalitățile legale de notificare. Totodată, în cadrul audierilor, a fost adus în atenția Comisiei faptul că SRI, odată cu desemnarea ca ANI și a relațiilor cu operatoriii de telecomunicații prin Hotărârea CSAT nr. 0068/2002, a putut avea acces nerestricționat la fluxul de date gestionate de operatori. Din date pe care le deținem la Comisie constatăm că existp persoane căror le-au fost restrînse drepturile și libertățile cetățenești prin mandate de supraveghere tehnică pe o perioadă de peste 5 ani. În unele cazuri în care au trecut mai mult de 5 ani de la încetarea mandatului de supraveghere, persoana în cauză nefiind notificată iar dosarul persoanei nefiind înaintat în instanță.”, se arată în raport.
O altă problemă semnalată în Raportul comisiei de control a SRI se referă la costurile interceptărilor.
Astfel, comisia SRI precizează, în raport, că dorește să efectueze controale și să se documenteze cu privire la modul în care s-au cheltuit fondurile publice pentru punerea în executare a mandatelor de interceptare, pentru că, până în prezent, „nu s-a putut stabili costul total pe care statul roman l-a plătit în 10 ani de interceptări”. De asemenea, Comisia SRI vrea să știe și dacă sumele de bani au fost cheltuite de SRI pentru scopul care au fost alocate, „întrucât SRI a prestat o activitate și pentru alte instituții și a suportat costurile din bugetul propriu fără a solicita restituirea cheltuielilor de la beneficiar”. „În acest sens, am dori să cunoaștem dacă sumele cheltuite de SRI pentru punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică și a ordonanțelor date de procurori pe 48 de ore au fost recuperate de la Ministerul Public, atât referitor la procesele definitive soluționate, cât și în cazul dosarelor care au ajuns instanțe”, se arată în raportul comisiei SRI.
În ceea ce privește numărul de mandate, raportul comisiei SRI vorbește despre „peste 6.000.000 de cetățeni li s-au restrâns temporar drepturile și libertățile, ceea ce reprezintă mai mult de 2/3 din populația activă a țării”
„Exemplificăm Mandatul de Supraveghere Tehnică nr. 846/UP din 4 iulie 2014, în care s-au dispus metode de supraveghere tehnicăm acestea însemnând supravegherea video, audio sau prin fotografiere, inclusiv cu încuviințarea pătrunderii în spațiul privat pentru activarea mijloacelor tehnice a nu mai puțin de 80 de persoane. Avem indicii că numărul de 80 de persoane nu este numărul maxim, ci pot exista și câteva sute de persoane pe un singur mandat de supraveghere tehnică. Având în vedere cele peste 311.000 de mandate emise în ultimii 12 ani (2005-1016), precum și faptul că din audierile efectuate la Comisie și din acțiunile de conrol parlamentar efectuate la unitățile centrale ale SRI, estimâm că media este de 20 de persoane pe un mandat, rezultând că numărul de peste 6.000.000 de cetățeni li s-au restrâns temporar drepturile și libertățile, ceea ce reprezintă mai mult de 2/3 din populația activă a țării, fără a lua în calcul și persoanele cu care acestea au interacționat și punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică și a ordonanțelor efectuate și de către alte instituții abilitate conform legii. Se conturează ideea cp și pentru anii 2016 și 2017, numărul de mandate emise se păstrează constant prin prisma faptului că, pentru primele 2 luni ale anului, până la Decizia nr. 51/2016 a CCR, au fost obținute un număr total de 12.992 de mandate”, se arată în Raport.
Comisia de control a activității SRI precizează că a fost sesizată cu privire la faptul că s-au acordat mandate pentru majoritatea membrilor Guvernului din perioada 2012-2106.
„Totodată, am fost sesizați asupra faptului că au fost peste 100 de mandate ce conțin nume de parlamentari din legislatura 2012-2016 fiind vorba de majoritatea membrilor guvernului precum și cei mai vocali și importanți membri ai Parlamentului ce au fost interceptați pe mandate de securitate națională. Menționăm cp există posibilitatea ca membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării să fi avut mandate prin care li s-au restrâns drepturile și libertățile cetățenești, existând în acest sens o corespondență la nivelul Comisiei”, mai scrie în Raportul parțial al comisiei de control a activității SRI.
Birourile Permanente Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului au decis, miercuri, ca Raportul parțial al Comisiei parlamentare de control a activității SRI să fie citit în prima ședință a plenului reunit al Parlamentului.
