Vineri a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de Președintele interimar al României, Ilie Bolojan. Reuniunea s-a concentrat pe analiza situației de securitate generate de războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, precum și pe măsurile necesare pentru întărirea capacității de apărare a României și a regiunii.
În cadrul discuțiilor, au fost evaluate evoluțiile recente ale conflictului, cu accent pe stadiul negocierilor de pace și perspectivele soluționării acestuia. România a salutat rezultatele negocierilor de la Riad privind încetarea focului și eforturile Statelor Unite în direcția unei păci durabile. Obiectivul principal rămâne atingerea unei păci juste, care să permită Ucrainei să își reconstruiască țara și economia, cu sprijinul partenerilor internaționali.
România, ca stat cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este profund interesată de încheierea războiului și de susținerea parcursului european al statului vecin. Poziția Bucureștiului rămâne fermă: orice acord de pace trebuie să ofere garanții solide de securitate și să prevină viitoare agresiuni rusești. Cooperarea transatlantică este considerată esențială în acest proces, iar România subliniază că negocierile nu pot exclude Ucraina și Europa.
În ședința de vineri, Președintele interimar Ilie Bolojan a prezentat membrilor CSAT concluziile Summitului dedicat Ucrainei, desfășurat la Paris pe 27 martie, unde liderii prezenți au reafirmat sprijinul militar și financiar pentru Kiev. De asemenea, s-a subliniat importanța consolidării Flancului Estic al NATO, obiectiv strategic la care România contribuie activ.
România cumpără o corvetă ușoară
În calitate de stat riveran Mării Negre, România urmărește atent discuțiile privind un posibil armistițiu, monitorizarea acestuia și siguranța navigației în zonă. Țara noastră va participa cu infrastructură și capabilități proprii la eforturile internaționale de monitorizare și va coopera strâns cu aliații regionali și din NATO.
CSAT a abordat și subiectul sprijinului acordat Republicii Moldova, subliniind importanța susținerii viitorului său european în actualul context geopolitic. Totodată, au fost analizate măsurile interne privind gestionarea efectelor conflictului din vecinătate și consolidarea apărării colective în cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Printre deciziile adoptate se numără aprobarea dotării Forțelor Navale Române cu o corvetă ușoară nouă, capabilă să execute rapid o gamă largă de misiuni. Această achiziție face parte din programul de modernizare a flotei militare și va contribui la întărirea capacității de descurajare și apărare a țării.
Membrii CSAT au analizat și aprobat rapoartele de activitate pentru anul 2024 ale instituțiilor cu atribuții în domeniul securității naționale, precum și obiectivele pentru 2025. De asemenea, a fost evaluată execuția bugetară a cheltuielilor operative destinate siguranței naționale și a fost adoptat Raportul anual al CSAT, care va fi transmis Parlamentului pentru aprobare.
În cursul anului trecut, CSAT a coordonat implementarea deciziilor NATO privind consolidarea posturii pe Flancul Estic și a sprijinit creșterea prezenței aliate în România. Printre prioritățile strategice s-au numărat:
- consolidarea relațiilor bilaterale și aliate pentru întărirea posturii de descurajare;
- aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA;
- adaptarea legislației naționale în domenii precum securitatea cibernetică, managementul crizelor și reziliența;
- sprijin multidimensional pentru Republica Moldova;
- măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina;
- gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii la frontiere.
Comunicatul integral al CSAT
Vineri, 28 martie 2025 a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele Interimar al României, Ilie Bolojan.
În cadrul ședinței au fost analizate evoluțiile războiului ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei acum trei ani, cu accent pe analiza situației din teren, precum și pe stadiul și perspectivele negocierilor privind soluționarea acestui război de agresiune.
România salută rezultatele negocierilor recente de la Riad privind încetarea focului și eforturile SUA în această direcție, ca un prim pas spre ajungerea la un acord de pace. Obiectivul fundamental rămâne o pace justă și durabilă, în urma căreia Ucraina, susținută de toți aliații săi, să poată începe reconstrucția țării și refacerea economiei.
România, ca țară vecină, cu cea mai lungă graniță terestră și maritimă cu Ucraina, este direct interesată de încheierea războiului. Dorim ca Ucraina să se bucure de pace și să-și poată urma parcursul european, conform deciziilor adoptate la nivelul Uniunii Europene. Sprijinul nostru pentru Ucraina va continua.
Poziția României rămâne consecventă în ceea ce privește faptul că încetarea focului trebuie urmată de un acord de pace care să ofere garanții solide de securitate și să descurajeze orice agresiune viitoare a Rusiei. Cooperarea transatlantică este vitală în acest proces. Negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina și Europa.
Președintele interimar al României a prezentat membrilor Consiliului rezultatele discuțiilor de la Summitul de la Paris, dedicat Ucrainei, la care a participat pe 27 martie 2025. Toți liderii prezenți au reafirmat continuarea susținerii financiare și militare pentru Ucraina și sprijinul ferm pentru o soluție negociată, care să conducă la o pace robustă, în interesul Ucrainei și al Europei. A fost evidențiată și importanța consolidării, în continuare, a Flancului Estic. Acțiunile concrete ale țării noastre au ca obiectiv consolidarea contribuției europene la asigurarea securității Ucrainei, a regiunii noastre și a Europei.
Ca stat riveran la Marea Neagră, România urmărește cu maximă atenție toate discuțiile legate de armistițiu, monitorizarea acestuia și asigurarea siguranței navigației în zonă. România își va aduce contribuția la acțiunile de monitorizare, prin infrastructura sa și alte capabilități. Concomitent cu acțiunile de implementare a înțelegerii de armistițiu, ne vom coordona strâns cu aliații din regiune și din NATO în ceea ce privește aspectele legate de securitatea și siguranța navigației la Marea Neagră.
Întrucât aceste evoluții au impact și asupra Republicii Moldova, membrii Consiliului au discutat și despre sprijinul acordat în continuare pentru asigurarea viitorului european al acesteia.
În cadrul CSAT s-au discutat, de asemenea, măsurile pe care le vom continua la nivel național pentru gestionarea eficientă a efectelor situației din imediata noastră vecinătate, precum și acțiunile menite să consolideze contribuția la apărarea colectivă în cadrul NATO și la întărirea dimensiunii europene de securitate și apărare.
Este clar că trebuie să ne asumăm, împreună cu partenerii europeni, un rol mai important în menținerea păcii pe continentul european. Aceasta înseamnă că este necesar să luăm în calcul, în viitor, o creștere etapizată a procentului din PIB alocat cheltuielilor de apărare, fără a crea dezechilibre bugetare, utilizând în acest sens instrumentele europene.
Totodată, pentru a răspunde eficient noilor provocări geopolitice, este necesar ca România să adopte o strategie proactivă, consolidându-și, totodată, relația bilaterală cu SUA, în vederea menținerii unei prezențe militare americane consistente pe teritoriul României, esențială pentru interesele de securitate ale țării noastre. Consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, rămâne o prioritate.
În acest context de securitate, membrii Consiliului au analizat și aprobat, în ședința de astăzi, dotarea Forțelor Navale Române cu o navă nouă, de tip corvetă ușoară, capabilă să execute, în cel mai scurt timp, o multitudine de misiuni, în vederea inițierii demersurilor necesare de către Ministerul Apărării Naționale pentru realizarea achiziției.
Dotarea cu o astfel de navă va avea un impact semnificativ asupra flotei existente, fiind parte a programelor de modernizare și înzestrare aflate în diferite faze de derulare. Armata României va continua să își concentreze eforturile strategice pentru consolidarea capacității de apărare la nivel național și aliat, în vederea descurajării și combaterii eficiente a tuturor tipurilor de amenințări clasice, asimetrice, hibride sau de altă natură.
Totodată, în CSAT au fost analizate și aprobate rapoartele privind activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2024 și principalele obiective pentru anul 2025, precum și rapoartele privind execuția bugetară a cheltuielilor operative destinate realizării siguranței naționale de către aceste instituții.
De asemenea, membrii Consiliului au evaluat și Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea din 2024, raport care va fi trimis spre aprobare Parlamentului României.
Pe parcursul anului 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a coordonat eforturile de consolidare a securității și apărării României, promovând implementarea integrală a deciziilor NATO privind postura consolidată pe Flancul Estic și susținând creșterea prezenței militare aliate pe teritoriul național.
În actualul context de securitate regională, deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării au vizat:
• creșterea coordonării bilaterale și aliate pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv prin dislocarea de forțe aliate pe teritoriul României;
• întărirea Parteneriatului Strategic cu SUA și aprofundarea cooperării bilaterale în domeniul securității și apărării;
• analiza și armonizarea cadrului legislativ național, cu accent pe domenii esențiale, precum managementul crizelor, securitatea cibernetică și reziliența;
• sprijin multidimensional pentru Republica Moldova, adaptat provocărilor sale de securitate și stabilitate;
• adoptarea de măsuri suplimentare de sprijin pentru Ucraina, în conformitate cu deciziile aliate și angajamentele internaționale;
• adaptarea cadrului de planificare și implementarea unor măsuri operaționale pentru gestionarea eficientă a fluxurilor migratorii la frontierele României.
Comentează