Regulile se schimbă mai repede decât pot fi înţelese în România ultimilor ani iar costul fiecărei decizii fiscale se simte în respiraţia companiilor, în salarii, în facturile la energie, în dobânzile de 8% la creditele pentru companii, consideră preşedinta Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac.
"În România ultimilor ani, regulile se schimbă mai repede decât pot fi înţelese, iar costul fiecărei decizii fiscale se simte în respiraţia companiilor - în salarii, în facturile la energie, în dobânzile de 8% la creditele pentru companii. Nu vorbim despre grafice şi tabele, ci despre oameni care duc în spate motorul economiei. Avem, însă, un sistem care taxează din ce în ce mai mult munca şi subvenţionează nemunca, iar echilibrul nu poate fi restabilit fără curajul de a recunoaşte această realitate. Suntem pregătiţi să creăm grupuri de lucru mixte - antreprenori, economişti, experţi fiscali şi reprezentanţi ai autorităţilor - pentru a livra soluţii concrete, cuantificabile, prin care deficitul bugetar real poate fi redus. Măsurile propuse vor fi sintetizate şi transmise premierului şi decidenţilor politici, pentru a demonstra că România poate echilibra bugetul fără a sufoca mediul privat", a precizat aceasta la Brăila, unde peste 200 de antreprenori din toate sectoarele economiei româneşti au participat la prima ediţie a conferinţei naţionale "SupraTAX", organizată de CONAF.
Potrivit Cristinei Chiriac, formatul SupraTAX s-a născut dintr-o nevoie de luciditate, pentru a readuce raţiunea în centrul deciziei economice şi a demonstra că echilibrul bugetar nu se obţine sufocând economia, ci lăsând-o să respire.
Evenimentul de la Brăila deschide o serie de dialoguri naţionale între mediul de afaceri şi factorii de decizie, menite să genereze soluţii fiscale şi economice aplicabile imediat, nu doar analize teoretice, scrie Agerpres.
Seria "SupraTAX" porneşte de la o realitate pe care mediul privat o trăieşte în fiecare zi: România nu mai are doar o problemă de presiune fiscală, ci una de suprataxare care riscă să devină un dezechilibru structural. Potrivit Eurostat, inflaţia din România a ajuns la 8,6% în septembrie 2025, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în condiţiile în care media zonei euro este de doar 2,2%. Diferenţa arată că România se scumpeşte mai repede decât restul Europei iar atunci când preţurile cresc mai repede decât veniturile, costul real îl plăteşte economia productivă, subliniază organizaţia.
În absenţa predictibilităţii fiscale şi a stabilităţii mediului economic, chiar şi pieţele profitabile pot deveni terenuri de retragere pentru marile lanţuri de retail internaţionale. De aceea, SupraTAX îşi propune să atragă atenţia asupra acestui risc real: pierderea încrederii investitorilor nu vine peste noapte, ci în urma unui cumul de decizii incoerente, care descurajează capitalul să rămână pe termen lung, precizează organizatorii.
"În loc să restructureze cheltuielile publice, statul continuă să caute soluţii în veniturile private. Guvernul nu are bani, în afară de cei pe care îi ia de la oameni. Este o realitate pe care antreprenorii o resimt în fiecare zi, în facturi, contribuţii şi reglementări succesive. În loc de sancţiuni repetate, România are nevoie de un parteneriat real între stat şi contribuabil. Toate acestea se întâmplă într-un context în care Guvernul a venit, în lanţ, cu trei valuri succesive de măsuri fiscale care afectează direct mediul privat: creşterea TVA standard la 21% de la 1 august 2025 şi restructurarea cotelor reduse, ceea ce înseamnă costuri în lanţ pentru aproape toate industriile; limitarea şi restrângerea regimului microîntreprinderilor - plafonarea succesivă a cifrei de afaceri eligibile (de la 500.000 euro la 250.000 euro în 2025, cu anunţul clar că va coborî la 100.000 euro din 2026) şi trecerea accelerată a firmelor mici la impozit pe profit de 16%; majorarea accizelor şi taxelor specifice pe energie, combustibil etc.; anunţuri repetate despre noi contribuţii sectoriale, fără analiză de impact transparentă; şi, în paralel, promisiunea reducerii deficitului bugetar din venituri suplimentare, nu din reforma reală a cheltuielilor publice", se precizează în comunicat.
În cadrul dezbaterii de la Brăila, antreprenorii şi specialiştii prezenţi au conturat un set de măsuri realiste şi aplicabile, care să reechilibreze relaţia dintre stat şi contribuabil. Printre măsuri se numără taxarea inversă generalizată la TVA pentru facturi peste 5.000 euro, compensarea contribuţiilor datorate bugetului de stat cu sumele cuvenite şi neîncasate reprezentând concedii medicale, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA 1%), eliminarea impozitului pe construcţii ("taxa pe stâlp"), eliminarea limitării cheltuielilor de consultanţă şi management la 1% şi plafonarea bazei de calcul a contribuţiilor sociale pe suma veniturilor (la CAS, pe suma veniturilor din muncă; la CASS, pe suma tuturor veniturilor) .
Totodată, antreprenorii propun impozitarea sumelor care nu pot fi justificate (declaraţie iniţială de patrimoniu - T0, perioada scurtă de conformare voluntară, cota majorată de 70% aplicată în toate cazurile, după perioada de conformare), eliminarea CASS la tichetele de masă, reintroducerea creditului fiscal pentru creşe şi grădiniţe pentru stimularea natalităţii şi reducerea analfabetismului funcţional, indexarea amortizării fiscale cu inflaţia şi încurajarea conformării voluntare la plată anticipată prin bonificaţii.
Alte măsuri vizează uniformizarea bazei de impozitare pentru clădiri deţinute de persoane fizice şi juridice, diferenţierea impozitului doar în funcţie de folosinţă (rezidenţial sau nerezidenţial/comercial), scutirea totală de impozit pe venit pentru femeile antreprenor care au în întreţinere trei sau mai mulţi copii minori, până la un plafon anual al veniturilor de maximum 100.000 euro şi consolidarea Codului fiscal precum şi a Codului de procedură fiscală în sensul aprobării unor forme complete care să includă actele subsecvente: normele date în aplicare, precum şi toate ordinele date în aplicarea articolelor.
"În ultimul deceniu, Codul Fiscal al României a fost modificat de peste o mie de ori. Nu există sistem fiscal care să poată funcţiona eficient în asemenea condiţii de instabilitate. Această avalanşă de schimbări a creat o profundă lipsă de predictibilitate - pentru antreprenorii oneşti, pentru contabili, dar şi pentru angajaţii ANAF. Când regulile jocului se schimbă mai des decât anotimpurile, chiar şi cei mai corecţi contribuabili ajung să se teamă că pot greşi fără intenţie. Într-un astfel de mediu, încrederea în stat se erodează şi capacitatea lui de a colecta corect şi echitabil veniturile bugetare. Soluţia este reforma structurală simplă şi logică: introducerea taxării inverse generalizate pentru operaţiunile peste un anumit prag. Mecanismul este testat, eficient şi transparent. Aplicată consecvent, această măsură ar reduce semnificativ frauda de TVA şi ar putea aduce la bugetul de stat între 5,5 şi 6 miliarde de lei anual", a precizat Gabriel Biriş, co-managing Partner, Biriş Goran SPARL.
La rândul său, preşedinta CECAR, Elena-Ecaterina Chivu, a susţinut că România are nevoie în primul rând de o consolidare reală a Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală, astfel încât acestea să devină instrumente previzibile şi accesibile tuturor celor care le aplică. "Propunem adoptarea unor forme complete, care să includă textele de lege, toate actele subsecvente - normele metodologice, precum şi ordinele emise pentru aplicarea fiecărui articol. Numai printr-o asemenea integrare putem asigura coerenţa între intenţia legislativă şi practica fiscală de zi cu zi", a subliniat Elena Chivu.
În context, CONAF a arătat că îşi asumă ca fiecare dezbatere din seria SupraTAX să producă o listă de măsuri clare, executabile, prin care statul poate să lase economia să respire şi, în acelaşi timp, să-şi stabilizeze veniturile bugetare.
"Reducerea deficitului se face prin productivitate mai mare. România are două opţiuni: să extragă mai mult din acelaşi capital sau să creeze condiţiile pentru ca acest capital să producă mai mult. Alegerea ar trebui să fie evidentă. Politicile fiscale nu pot fi scrise în izolare, într-un fişier Excel, ci trebuie conectate la fluxul real de numerar şi la ciclul economic al companiilor", consideră preşedinta CONAF.
Conferinţa "SupraTAX" de la Brăila a inclus un panel de dezbatere, o sesiune de întrebări deschise şi networking între antreprenori, consultanţi fiscali şi reprezentanţi ai administraţiei. Formatul va fi replicat în următoarele luni în alte judeţe, pentru a colecta din teren propunerile concrete ale antreprenorilor.
Seria "SupraTAX" va culmina cu un document redactat de CONAF pe baza concluziilor regionale, care va fi transmis Guvernului, Ministerului de Finanţe şi Parlamentului.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) reuneşte organizaţii şi companii active la nivel naţional, derulează proiecte dedicate pieţei muncii, educaţiei antreprenoriale şi echilibrului economic regional şi reprezintă, în dialogul cu autorităţile, interesul companiilor care creează valoare şi reinvestesc în România.
CONAF are în componenţa sa 31 sucursale, 3 federaţii, 13 patronate, 38 asociaţii şi 8.000 de companii, peste 245.000 de angajaţi.
Comentează