DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Condițiile liderilor PSD pentru debarcarea binomului Dragnea-Dăncilă

Inquam Photos/ Octav Ganea
Dragnea Dancila

În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din cotidianul Adevărul pe tema calculelor pe care și le fac liderii PSD în contextul în care Opoziția a depus o moțiune de cenzură, dar și a elementelor care ar determina o decizie favorabilă răsturnării tandemului Dragnea-Dăncilă.

Adevărul:

Liderii PSD din teritoriu ar răsturna binomul Dragnea-Dăncilă dacă şi numai dacă preşedintele Iohannis va numi un nou premier tot de la PSD şi o va revoca pe şefa DNA, susţin surse social-democrate pentru „Adevărul“.
În ciuda faptului că social-democraţii i-au dat un vot de încredere lui Liviu Dragnea după sentinţa de condamnare cu executare, liderii din teritoriu iau în calcul scenariul unei schimbări radicale la vârful partidului. Potrivit unor surse din conducerea social-democrată, „greii“ PSD ar fi dispuşi să forţeze schimbarea lui Dragnea cu două mari condiţii. În primul rând, preşedintele Klaus Iohannis să le promită că vor rămâne la guvernare chiar şi în epoca post-Dragnea. Asta ar însemna ca şeful statului să numească un nou premier tot de la PSD, care să guverneze cu sprijinul parlamentar oferit de ALDE şi, tacit, de UDMR, exact ca acum. Pe de o parte, Iohannis ar scăpa de Viorica Dăncilă, un premier controlat de mâna invizibilă, dar fermă a lui Liviu Dragnea. Pe de altă parte, şeful statului ar fi criticat că oferă social-democraţilor a patra şansă de a guverna în doar un an şi jumătate, timp în care România a fost marcată de ample proteste de stradă.
Potrivit unor surse politice, Iohannis ar fi dispus să numească un nou premier de la PSD, cu condiţia să nu fie sub influenţa lui Dragnea. Practic, s-ar repeta scenariul de la şefia SIE, când şeful statului l-a propus pe vicepreşedintele PSD Gabriel Vlase, aflat în dizgraţia lui Dragnea.
A doua condiţie pusă de social-democraţii din ţară ar fi demiterea imediată a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, spaima aleşilor locali ai PSD şi a tuturor partidelor în general. Oricum, şeful statului va trebui să ia rapid o decizie, după ce CCR l-a obligat să semneze decretul de revocare. Potrivit unor surse politice, Iohannis va anunţa după moţiunea de cenzură dacă va respecta sau nu decizia CCR. Sursele citate susţin că şeful statului aşteaptă demisia şefei DNA, gest care ar debloca întreaga situaţie politică: Iohannis n-ar mai pierde din electoratul pro-Kovesi, care altfel l-ar fi taxat în cazul unui decret de revocare, iar PSD ar putea numi un nou procuror-şef al DNA, una dintre ţintele social-democraţilor. (Mai multe detalii AICI)

Ziarul Financiar:

La două luni după ce o revoltă violentă a preluat conducerea Nicaraguei, dezastrul politic din ţară nu pare să aibă sfârşit, potrivit Deutsche Welle.
Totul a început în data de 18 aprilie când cetăţenii au început să protesteze împotriva controversatei reforme a sistemului de pensii iniţiată de preşedintele Daniel Ortega.
Ortega a retras propunerea legislativă patru zile mai târziu, sperând că protestele se vor termina. În schimb, protestatarii au continuat demonstraţia, însă de data aceasta împotriva metodelor represive folosite de stat şi împotriva morţilor pe care statul le-a produs – aruncând astfel ţara într-un haos politic neaşteptat.
Magnitudinea protestelor anti-guvern din Nicaragua şi brutalitatea cu care acestea sunt întâmpinate reprezintă ecourile crizei politice din Venezuela ultimilor ani.
Aproximativ 40 de persoane au murit în protestele din Venezuela în 2014, iar revoltele brutale care l-au confruntat anul trecut pe preşedintele Nicolas Maduro au lăsat încă 190 de morţi.
Însă în doar două luni de haos în societatea civilă din Nicaragua, bilanţul victimelor ajunge la cel puţin 200 de persoane, deşi guvernul decunoaşte doar 46 de morţi.
Înaltul Comisar al Drepturilor Omului din cadrul Organizaţiilor Naţiunilor Unite, Zeid Ra`ad al Hussein, s-a alăturat corului de critici la adresa tacticilor regimului condus de Ortega, susţinând că el condamnă omorurile care s-au desfăşurat în ultimele două săptămâni „de mâna poliţiei sau a forţelor pro-guvernamentale”. (Mai multe detalii AICI)

RFI:

În Turcia, Recep Tayyip Erdogan, reales duminică seară cu peste 52 la sută din voturi, devine un „hiper-preşedinte” (pentru a citat un titlu din Le Monde). Cei care sperau în capacitatea opoziţiei de a impune măcar un al doilea tur de scrutin nu pot decît să-şi exprime dezamăgirea. Erdogan va conduce Turcia dispunînd de şi mai multe puteri, iar marea întrebare este: în ce direcţie îşi conduce el compatrioţii care au venit masiv la urne, participarea electoratului la vot fiind de 88 la sută.
„Turcia a dat o lecţie de democraţie lumii”, a declarat Erdogan la Ankara după încheierea votului şi publicarea primelor rezultate parţiale. Si într-un fel trebuie recunoscut că Recep Tayyip Erdogan a fost ales în mod democratic să conduc din nou Turcia, în fruntea căreia poate rămîne pînă în 2028, în virtutea noilor mecanisme care îi permit să se prezinte din nou la scrutinul prezidenţial.
In vîrstă de 64 de ani, numit deseori „Sultanul”, Erdogan este în mod evident cel mai puternic şef pe care la avut Turcia de la fondarea republicii, de către Mustafa Kemal, în contextul primul război mondial. De 15 ani el a transformat Turcia, pe de o parte provocînd un miracol economic, pe de altă parte procedînd la reislamizarea societăţii. In spatele „lecţiei de democraţie” evocată de Erdogan se află însă o enormă maşină represivă care îi controlează pe opozanţi pe şi pe jurnalişti, ca să nu mai vorbim de epurările enorme efectuate după tentativa ratată de lovitură de stat din iulie 2016.
El este în prezent preşedintele puternic al unei ţări divizate, în care şi miracolul economic dă semne de oboseală. În ciuda victoriei sale evidente, Erdogan va trebui să se alieze cu dreapta naţionalistă, care a obţinut 11 la sută din voturi la alegerile legislative. Preşedintele Erdogan va putea însă, în virtutea schimbărilor constituţionale aprobate tot în mod democratic de turci, să guverneze prin decrete. Parlamentul nu mai are misiunea de a aproba compoziţia guvernului şi nici să-i chestioneze pe miniştri în legătură cu acţiunile lor. Erdogan este cel care îşi va numit de fapt oamenii în guvern, care îi va numi pe vice-preşedinţi şi pe înalţii funcţionari, precum şi 50 la sută dintre judecătorii Curţii Constituţionale. In mod democratic deci Turcia intră într-o fază de autocraţie, ceea ce suscită temeri serioase în Europa. (Mai multe detalii AICI)

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.