Declarația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit căreia ar vota „da” la un eventual referendum privind reunificarea cu România, a reaprins dezbaterea publică pe tema unirii celor două state. Într-o reacție amplă acordată CaleaEuropeană.ro, europarlamentarul Eugen Tomac afirmă că tema unirii este privită de români ca un demers firesc, dar subliniază că orice pas concret depinde strict de opțiunea cetățenilor Republicii Moldova.
Tomac arată că poziția oficială a statului român este una constantă și cunoscută, România exprimându-și disponibilitatea de a discuta subiectul unirii încă din 27 martie 2018, printr-o declarație adoptată în Parlament fără niciun vot împotrivă. „Aceasta este poziția oficială a statului român. Ea nu s-a schimbat”, punctează europarlamentarul, care este și consilier onorific al președintelui României, Nicușor Dan.
În același timp, Tomac insistă că Bucureștiul nu poate ignora realitățile politice de la Chișinău, unde opțiunea majoritară exprimată prin alegeri și referendumuri succesive este cea pro-europeană. „Respectăm pe deplin toți cetățenii Republicii Moldova. Este dreptul lor să-și decidă viitorul”, afirmă el, subliniind că această voință democratică trebuie să rămână reperul fundamental al oricărei discuții.
Poziția oficială a României și limitele unei dezbateri sensibile
Europarlamentarul atrage atenția că, deși procesul de desovietizare din Republica Moldova a avansat semnificativ, acesta nu a ajuns încă la un nivel de maturitate care să permită o repoziționare clară a clasei politice față de tema unirii. „Și noi trebuie să ținem cont de această realitate politică din Republica Moldova”, afirmă Tomac, insistând asupra nevoii de prudență și respect față de opțiunile societății moldovenești.
În acest context, Tomac subliniază că obiectivul prioritar comun al Bucureștiului și Chișinăului rămâne integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. „Obiectivul zero pentru noi și pentru Republica Moldova este susținerea, prin toate mijloacele, a accelerării procesului de integrare europeană”, spune europarlamentarul, amintind că România a fost primul stat care a cerut explicit acordarea unei perspective europene pentru Chișinău.
El arată că actualul context geopolitic, marcat de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, a creat o fereastră de oportunitate pentru accelerarea acestui parcurs. „Uniunea Europeană a înțeles miza strategică și a deschis un proces rapid de integrare pentru Republica Moldova”, afirmă Tomac, menționând că situația este una atipică, în condițiile în care aproximativ jumătate dintre cetățenii moldoveni dețin deja cetățenia unui stat membru UE.
Unirea, posibilă doar ca opțiune asumată democratic
Întrebat dacă România ar fi pregătită să susțină reunificarea ca alternativă în cazul în care aderarea Republicii Moldova la UE ar întârzia, Tomac este categoric: „România este pregătită oricând să se așeze la masă și să discute serios acest scenariu, doar dacă Republica Moldova îl va vedea drept o opțiune”. El insistă că Bucureștiul nu va forța niciodată un astfel de demers, tocmai pentru a evita deturnarea subiectului de către propagandă sau transformarea lui într-o sursă de dezbinare.
Referindu-se la folosirea termenului „Basarabia” în discursul public, Tomac afirmă că asumarea unui adevăr istoric nu echivalează cu promovarea unui curent politic unionist activ. „A utiliza un termen istoric nu este nimic greșit”, spune europarlamentarul, comparând această practică cu referințele regionale din interiorul României.
În final, Tomac subliniază că partenerii României din NATO și din spațiul euroatlantic cunosc realitatea istorică și identitară a celor două state. „Toți partenerii noștri știu că și în România și în Republica Moldova trăiește același popor”, afirmă el, adăugând că discuția despre unire rămâne una care îi privește exclusiv pe cetățenii celor două state și trebuie purtată „în termeni extrem de responsabili și serioși”.
Comentează