Premium
Consilierul prezidenţial pe probleme de politici economice și sociale, Cosmin Marinescu, spune că este „esențial” să se înțeleagă că deficitele bugetare înseamnă apariția, mai devreme sau mai târziu, de noi taxe și impozite, afirmația fiind făcută în contextul în care România va depăși ținta de deficit bugetar de 3% din PIB. Consilierul prezidențial mai spune că în timpul guvernării PSD România s-a îndatorat în fiecare lună cu aproape 2,4 miliarde lei fără a construi vreun spital sau vreo autostradă, că marele pariu al anului 2020 sunt fondurile europene și compară guvernarea Ludovic Orban cu un „vapor de mare tonaj care își schimbă direcția”, potrivit Hotnews.
Extrase din interviu. Sublinierile apartin redactiei:
- Ceea ce trebuie însă să se înțeleagă este că efectele nefaste ale guvernării PSD nu pot fi înlăturate ca și când am șterge cu buretele greșeli elementare de logică economică scrise pe o tablă. Direcțiile în care o societate evoluează nu se schimbă în unghiuri ascuțite, iar guvernarea unei țări trebuie să țină cont de aceasta, de legislația existentă și de așteptările oamenilor. În acest sens, în contextul actual, schimbarea de optică și de guvernare vor aduce cu sine și schimbarea de direcție economică. Dar traseul va fi asemeni modului în care un vapor de mare tonaj își schimbă direcția: deși cârma este rotită cu repeziciune, schimbarea de direcție se face mai lent, în unghiuri și pe spații largi, după un anumit timp de la rotirea completă a cârmii. Deficitele care presează asupra economiei, dezordinea existentă în finanțele publice și sistemul fiscal, slăbiciunile guvernanței economice trebuie corectate cât mai rapid, însă rapid înseamnă așa cum vaporul reușește să cârmească, evitând riscul de a fi răsturnat în valuri.
- Așadar, respectarea unor obiective care privesc calitatea vieții cetățenilor nu poate fi pusă la îndoială, dar ar fi greșit să facem abstracție de deficitul bugetar, așa cum au făcut economiștii PSD, preocupați doar să taie chitanțe de plată, nu și să încaseze la buget veniturile necesare pentru ca aceste plăți să fie sustenabile și în viitor. Tocmai de aceea deficitul bugetar trebuie bine ținut în frâu în anul 2020, pentru ca 2021 și 2022 să nu fie ani ratați, ca potențial de investiții și dezvoltare pentru România. Trebuie abandonate în mod inteligent politicile pro-ciclice, bazate pe consum, pentru a face loc politicilor structurale, care să susțină investițiile și potențialul productiv intern, inclusiv prin calitatea instituțiilor cu impact asupra mediului de afaceri.
- Componenta de fonduri europene a bugetului este pariul anului 2020, pe care Guvernul trebuie să îl câștige. Fondurile europene trebuie privite ca sistem complementar bugetului, nu doar ca angajament uneori paralel cu obiectivele noastre de investiții. Fondurile europene nu reprezintă scop în sine, ci instrument structural în rezolvarea unor probleme concrete. Prea mult au fost neglijate în guvernarea PSD investițiile în infrastructură, ori tocmai acestea trebuie să fie vârful de lance în modernizarea României. Să ne amintim experimentele eșuate marca PSD – fonduri suverane sau parteneriate iluzorii de tip public-privat. România nu își poate permite să nu valorifice fondurile europene. Ar fi un malpraxis financiar la adresa intereselor noastre de dezvoltare. Legat de strategia de absorbție a banilor europeni, anul 2020 este unul foarte important, deoarece va arăta modul în care România încheie actualul exercițiu financiar, dar și cum ne vom raporta la viitorul cadru financiar multianual. Iar una din direcțiile importante merită să fie utilizarea fondurilor europene de către administrațiile locale, prin proiecte de investiții în dezvoltarea rețelelor de utilități, cum sunt cele de apă și canalizare. În această direcție, ministerul Fondurilor Europene a creat recent prin OUG cadrul de reglementare pentru implementarea unor proiecte de apă și canalizare pentru 650 de unități administrativ-teritoriale, proiecte în valoarea de 4,2 miliarde euro, pentru jumătate din județele țării. Aceasta este direcția care trebuie aprofundată și continuată în materie de fonduri europene. Până în prezent, PSD a făcut aproape o religie din celebrul PNDL, program prin care s-au alocat, adesea discreționar și pe criterii politice, zeci de miliarde de lei din bugetul național, cu rezultate încă discutabile. Foarte multe din aceste proiecte puteau fi realizate pe fonduri europene, care ar fi încurajat și calitatea guvernanței în administrația locală.
- Sub guvernarea PSD, România a ajuns singura țară din Uniune în care deficitele se adâncesc, în ciuda faptului că economia traversează, la nivel global, o perioadă de expansiune. Deficitul bugetar este estimat la 4,4% din PIB iar deficitul de cont curent este preconizat că va depăși 5% din PIB în 2019, pe trendul încă inerțial al politicilor pro-ciclice, bazate pe consum. Tocmai de aceea este esențială reorientarea politicilor economice dinspre susținerea consumului către investiții. Deși creșterea economică pare încă puternică, prin dinamica prognozată pentru 2019 la 4% sau sub 4% din PIB, pierderea de viteză este semnificativă, dacă ne raportăm la creșterea record de 7% de acum 2 ani. De unde rezultă că “petrecerea” nu a durat prea mult, așa cum anticipam la începutul guvernării PSD.
- Este evident că economia trebuie să se pregătească pentru etapa ajustărilor calitative, situație în care competitivitatea va cântări tot mai puternic. Ori pentru aceasta trebuie schimbată direcția politicilor economice și să dăm un restart reformelor structurale.
- Știți vorba aceea, atunci când este vreme frumoasă, te cam incomodează să cari după tine, în drumeție, și pelerina de ploaie, pentru a fi pregătit pentru schimbarea vremii. În economie, aceste schimbări de condiții meteo se numesc recesiuni, iar la cârma guvernării se întâmplă să fie altcineva decât cei care au făcut bagajele, neglijent, pentru plecarea în drumeție. Și lucrurile devin complicate, chiar injuste, căci unii se bucură de vremea frumoasă, fără pic de constrângeri, iar alții trebuie să gestioneze intemperiile economice. La noi, cam așa stau lucrurile acum, când PNL trebuie să asigure soluțiile de sustenabilitate.
- Este esențial să se înțeleagă faptul că deficitele bugetare înseamnă creșterea datoriei publice. Mai devreme sau mai târziu, înseamnă noi taxe și impozite. Astfel, în baza căror virtuți, generația actuală transferă nota de plată către generațiile viitoare?
- Pe orice economist cu minime pretenții ar fi trebuit să surprindă, în raport cu agenda economică a PSD, absența oricăror preocupări în materie de reforme structurale, investiții majore sau de îmbunătățire a colectării veniturilor și a absorbției fondurilor europene. Ce să mai vorbim despre guvernanță corporatistă sau digitalizare în administrație! Astfel, situația macro a României a devenit dominată de cercul vicios al deficitelor și al politicilor pro-ciclice. Campioana creșterii economice de acum 2 ani a devenit, între timp, campioana deficitelor economice de tot felul.
- Degeaba insistă unii pe ideea că PSD nu a crescut ponderea în PIB a datoriei publice, ci dimpotrivă. Haideți să ne uităm la creșterea nominală a datoriei publice. În condiții de recesiune, când PIB-ul scade, datoria publică rămâne, iar ponderea acesteia în PIB explodează. În condițiile ultimei crize, ponderea în PIB a datoriei publice s-a triplat. În cei aproape 3 ani de guvernare ai PSD, până în octombrie 2019 datoria publică a crescut cu aproape 28%, de la 285,5 miliarde lei la 364,9 miliarde lei. Deci, în mai puțin de 3 ani de guvernare, PSD a îndatorat România cu aproape 80 miliarde lei, deci cu aproape 2,4 miliarde lei pentru fiecare lună de guvernare, fără a construi vreun spital sau vreo autostradă. Asta da performanță, în ghilimele fie spus! Politicile PSD care au generat asemenea derapaje pot fi numite oricum, numai responsabile și sustenabile nu.
