Economistul Ionuț Dumitru, consilier al premierului Ilie Bolojan, spune că România nu ar fi putut atinge țintele de deficit pentru 2026 fără pachetul de măsuri fiscale care a trecut miercuri de Curtea Constituțională. Dumitru afirmă că majorarea taxelor pe proprietate era inevitabilă, în condițiile în care România colectează de trei ori mai puțin decât media europeană din acest tip de impozit.
„Dacă ne uităm la taxele pe proprietate, într-adevăr, creșterea e destul de semnificativă de la 1 ianuarie. Însă mai trebuie spus un lucru care e scăpat din vedere. În România noi încasăm astăzi din taxele pe proprietate circa 0,5% din PIB, față de o medie europeană care e în jur de 1,6% din PIB, cam de trei ori mai mare. Adică oricum ne uităm la cifre, acestea arată că din taxele pe proprietate, România încasează foarte puțin față de mediile europene. Și atunci o creștere probabil a impozitelor pe proprietate ar fi justificată, mai ales dacă ne uităm și la vecinii noștri din Polonia, Ungaria, de exemplu, sau cei din Europa Centrală și de Est, vedem taxe pe proprietate mult mai mari decât avem noi în momentul de față”, a spus Dumitru, la Digi24.
Datoria publică se apropie de 60% din PIB. „Trebuie înghețate salariile și pensiile”
„N-am un calcul în momentul acesta, dar această decizie de a crește taxele pe proprietate era inclusă și în angajamentele pe care România și le asumase în PNRR. Dacă ne aducem aminte, o ajustare a sistemului de taxare a proprietății era prevăzută și în PNRR, dar face parte din programul de ajustare pe care România îl implementează pentru a putea reduce deficitul bugetar uriaș pe care îl avem, care, așa cum vedem cu toții, pune în continuare presiune foarte mare pe datoria publică care crește foarte repede. Probabil că depășim deja 60% din PIB de anul acesta”, a adăugat el.
El a amintit că, în conformitate cu legea responsabilității fiscale, trebuie luate măsuri pentru diferite praguri ale datoriei publice. „Spre exemplu, la 60% trebuie înghețate și salariile și pensiile, lucru care se întâmplă, așa cum vedem. Intenția coaliției este de a îngheța salariile și pensiile și în 2026”, a explicat Dumitru.
Ce spune despre salariul minim
El a spus că încă nu a fost luată o decizie în ceea ce privește salariul minim, în condițiile în care partidele din coaliție nu au căzut de acord pe această temă.
„În calitate de economist, ce pot să spun este că venim după o perioadă de ani de zile în care salariul minim a crescut foarte repede, perioadă în care și costurile companiilor au crescut foarte mult. În primul rând, dacă ne uităm la prețul la energie, care a crescut enorm de mult în ultimii ani, la care adăugăm și creșterea costurilor cu salariile, vedem o presiune uriașă pe costurile companiilor și, nu întâmplător, competitivitatea companiilor românești a scăzut foarte mult în ultimii ani. Aducem aminte că anul trecut, deși am avut un deficit bugetar uriaș, de peste 9% din PIB, am avut o creștere economică de doar 0,8%, deși am suprastimulat consumul, nu am avut ofertă, nu am avut producție internă, pentru că această producție internă este lipsită de competitivitate în fața importurilor. Una din cauzele fundamentale pentru această lipsă de competitivitate sunt tocmai aceste costuri foarte mari pe care companiile în ultimii ani le-au avut cu energia și cu salariile, care au crescut foarte repede. În contextul acesta, să pui o povară suplimentară în momentul de față, printr-o creștere suplimentară a salariului minim, e probabil o decizie nu foarte înțeleaptă. Da, decizia se va lua în cadrul coaliției. Ca economist, o să vă spun că nu e un moment potrivit pentru a putea pentru a crește în în plus salariul minim, dat fiind această problemă uriașă de competitivitate”, a spus Dumitru.
Dumitru subliniază că, pe lângă creșteri de taxe, statul trebuie să reducă risipa bugetară: „Pe partea de venituri avem o problemă de colectare, iar pe partea de cheltuieli avem o problemă de eficiență. Miza anilor următori este să facem aceste cheltuieli bugetare mai eficiente.”
Pe termen scurt, însă, ajustarea trebuie să fie rapidă și dură: „Avem o problemă bugetară uriașă, trebuie să ținem pe loc factura de cheltuieli pentru a facilita ajustarea bugetară. (...) De la peste 9% din PIB, să duci deficitul la 3% nu e deloc ușor.”
Consilierul premierului afirmă că Pachetul 2 de măsuri fiscale este esențial pentru stabilizarea bugetului: „Fără pachetul 2, probabil că România nu și-ar fi putut atinge ținta de deficit pentru anul viitor. (...) Impactul este de circa 3,6% din PIB în 2026, mai mult decât semnificativ.”
Comentează