Premium
Este urgentă reducerea deficitului în 2020, altfel apar „tot felul de scenarii rele” pentru economia Romaniei, consideră Daniel Dăianu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Economistul afirmă într-o analiză, despre creșterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie că este nevoie de „regandirea pasilor/calendarului de crestere” si ca nu trebuie sa apara reduceri de taxe si impozite. Reamintim ca seful BNR a zis cu o zi in urma ca nu este normal ca o tara sa aiba crestere economica de 4% si pensiile sa creasca cu 40%.
- „Politica bugetara nu trebuie sa practice deficite mari, mai ales ca leul nu este moneda de rezerva.
- Deficitele in crestere (de buget public si de cont curent), intruchipate de deficite gemene, sunt rezultatul unei cereri interne in exces si reclama corectii macroeconomice pe filiera bugetului public; aici apare o dominanta fiscala asupra politicii monetare interne care lesne poate fi supraimpovarata (cum s-a intamplat de altfel).
- Economia Romaniei este singulara in regiune prin dimensiunea deficitului bugetar si a celui de cont curent; executia bugetara arata un derapaj major in 2019 cu deficit cash anuntat de MFP la 4,4% din PIB (deficitul ESA probabil 3,8-3,9%) in timp ce deficitul de cont curent probabil a trecut de 5% din PIB anul trecut concomitent cu o inrautatire a structurii finantarii sale. Polonia si Ungaria, cu care ne comparam adesea, au balante externe mult mai solide. Iar Polonia a ajuns la surplus bugetar! Romania, care tinteste aderarea la zona euro, arata o fractura intre vorba si fapta.
- Politica monetara nu poate contracara cu eficienta deficite mari ale bugetului public. BNR nu poate compensa prociclicitatea politicii bugetare decat intr-o masura limitata; aceasta fiindca ar putea accentua dezechilibre externe, ar fi afectata chiar stabilitatea financiara.
- Deficite bugetare si de cont curent in crestere pun presiune pe piata valutara, pe leu, afecteaza stabilitatea monedei nationale (nota bene: stabilitatea leului trebuie inteleasa in mod profund, nu in sensul imobilismului cursului de schimb)
- Consolidarea bugetara este urgenta; ea trebuie sa inceapa in 2020 prin aducerea deficitului bugetar cat mai aproape de 3% din PIB. Bugetul din 2020 este de cumpana intrucat constructia sa pune jaloane pentru bugetele din 2021 si 2022; fara masuri credibile de ajustare deficitul bugetar in 2020 s-ar duce spre 5% din PIB, iar in 2021 ar trece de 6%. Aceste cifre invita la la tot felul de scenarii rele pentru economia noastra. De aceea este necesara, intre altele, regandirea pasilor/calendarului de crestere de venituri personale (inclusiv pensii) din bugetul public.
- Cresterea veniturilor fiscale este absolut necesara fiind neintemeiata teza ca asa ceva nu poate avea loc (reformele din Bulgaria si Polonia arata ca se poate). Dar este imprudent ca acest deziderat sa stea la baza constructiei bugetului public; executia si consolidarea bugetara efectiva pot profita insa de venituri fiscale superioare. Noi reduceri de taxe si impozite avand in vedere incordarea teribila a bugetului public si urgenta consolidarii bugetare sunt irationale.
- Masuri macroprudentiale (MPP) sunt necesare pentru a orienta dinamica creditului. Aceasta asertiune pare curioasa avand in vedere ponderea creditului privat intern de cca 27 % din PIB (de la peste 37% in 2008) si dinamica economica din ultimii ani. Dar sa nu omitem ca evolutia cresterii economice a avut ca motor principal politica veniturilor. Avem si o externalizare a finantarii in conditiile in care economia autohtona are o structura duala –grupuri mari ce se finanteaza mult din strainatate si IMM-uri care au acces dificil la finantare si recurg masiv la credit comercial”, a scris Dăianu într-o analiză publicată peo platformă BNR.
„Economia globala incetineste, ceea ce rezulta din factori de natura structurala; aceasta incetinire era evidenta inca inainte de debutul crizei financiare si economice actuale (...) Romania nu este in situatia care sa ii permita activism fiscal si relaxarea politicii monetare; sunt necesare codectii macroeconomice, in principal prin bugetul public. Conditiile din economia mondiala sunt extrem de neobisnuite, ceea ce produce incertitudini mari si dileme aparent insurmontabile. Factorii de decizie dintr-o economie emergenta, ca cea a Romaniei, trebuie sa fie prudenti in politica macroeconomica, sa nu tolereze deficite mari, sa aiba grija permanenta pentru o finantare neproblematica a balantei de plati si castiguri de productivitate (competitivitate), sa beneficieze de rezerve (buffere)”, a mai apreciat economistul.
