România participă în acest an la reuniunea anuală a World Economic Forum de la Davos cu „cea mai numeroasă și semnificativă delegație” pe care a avut-o vreodată, potrivit unei postări de pe Facebook a consilierului prezidențial Radu Burnete. Oficialul anunță că va reveni cu detalii la întoarcerea în țară, dar subliniază că Davos rămâne un spațiu relevant pentru a observa transformările profunde prin care trece economia globală.
În mesajul său, Burnete afirmă că „este evident că lumea construită în doi pași mari după 1945 și apoi după 1989 nu-și mai încape în hainele croite atunci”, iar Davos este „încă un loc unde asta se vede”. Consilierul prezidențial descrie finalul unei epoci marcate de globalizare fără constrângeri, comerț multilateral și dominația aproape absolută a marilor companii multinaționale occidentale.
Potrivit acestuia, noua etapă care se conturează este caracterizată de tarife vamale, granițe mai puțin poroase, incertitudini crescute, ingerințe politice și rațiuni de securitate care ajung să primeze în fața celor economice. „Cu toate acestea oamenii și statele vor continua să facă afaceri și comerț. Au făcut-o mereu”, notează Burnete, adăugând că rămâne convins că „o lume a comerțului liber este mai prosperă decât cea care se creionează acum în fața noastră”.
Davos, oglindă a unei economii globale fragmentate
Reuniunea anuală a World Economic Forum aduce, în mod tradițional, la Davos șefi de stat și de guvern, lideri de afaceri, reprezentanți ai instituțiilor financiare și ai marilor organizații internaționale. Ediția din acest an are loc într-un context de fragmentare geopolitică accentuată, cu tensiuni comerciale, reașezări ale lanțurilor de aprovizionare și o competiție strategică tot mai vizibilă între marile blocuri economice.
În acest cadru, România încearcă să transmită un mesaj de continuitate și adaptare. „Până atunci nu putem ignora realitatea din teren, dar chiar și în aceste condiții România își poate continua dezvoltarea economică”, scrie Radu Burnete, insistând asupra capacității țării de a naviga într-un mediu internațional mai dur și mai impredictibil.
Consilierul prezidențial arată că Bucureștiul poate contribui la consolidarea unei Uniuni Europene care să rămână „un gigant comercial”, făcând referire explicită la acordul UE–Mercosur. „Acordul cu Mercosur face asta și cred că ar trebui să continuăm”, afirmă el, indicând direcția unei politici comerciale europene deschise, în pofida presiunilor protecționiste.
În paralel, România își propune să atragă investiții americane în sectoare-cheie ale economiei. „Putem în paralel să atragem investiții americane în sectoare cheie – ceea ce o să facem”, subliniază Burnete, adăugând că episodul actual de consolidare bugetară va fi depășit și că statul român își poate permite să sprijine companiile locale.
Direcții strategice și „linii roșii”
Mesajul transmis de consilierul prezidențial conturează și o viziune mai largă asupra poziționării României în lume. Burnete afirmă că țara poate avea relații comerciale și cu state din Asia, Orientul Mijlociu sau America Latină, fără ca acest lucru să însemne o diluare a opțiunilor strategice. „Înseamnă asta că suntem cu toată lumea și cu nimeni? Nu”, notează el.
Ceea ce contează, spune Burnete, sunt direcția, principiile și „liniile roșii”. România trebuie să atingă nivelul de dezvoltare al Europei Centrale, precum Austria sau Cehia, să facă afaceri „dar nu în orice condiții” și să rămână deschisă investitorilor doar în măsura în care aceștia respectă valorile democratice. „Democrația și libertatea nu sunt negociabile”, subliniază consilierul prezidențial.
În același timp, el avertizează că România nu trebuie să accepte să fie supusă unui „război economic hibrid” sau competiției neloiale și reafirmă reperele clasice de politică externă: Uniunea Europeană este „locul nostru în lume”, iar Statele Unite ale Americii rămân „cel mai important aliat”.
„Suntem o țară medie cu ambiții uneori dincolo de resursele pe care le putem angrena în jocul geopolitic”, admite Radu Burnete, dar adaugă că soluția nu este reducerea ambițiilor, ci creșterea resurselor. „Nu cred că putem fi mereu primii care sar în ringul de box, nici ultimii. Va fi o coregrafie complicată în anii ce vin care are nevoie de toate resursele intelectuale ale națiunii noastre”, concluzionează consilierul prezidențial, într-un mesaj care sintetizează miza participării României la Davos în acest an.
Comentează