Continuă criza profundă din Brazilia: Ce se întâmplă cu Dilma Roussef

Preşedintele în exerciţiu al Congresului Deputaţilor (camera inferioară a parlamentului) din Brazilia a anulat, luni, procesul de destituire a preşedintei ţării, Dilma Rousseff, şi a cerut repetarea votului din 17 aprilie, când peste două treimi dintre deputaţi s-au pronunţat pentru destituirea şefului statului, transmit Reuters şi AFP. Waldir Maranhao a declarat că la votul din 17 aprilie au fost mai multe nereguli procedurale şi că respectivul vot ar constitui o 'antepronunţare' care aduce atingere 'dreptului la deplină apărare a preşedintei'. ''Din acest motiv, am anulat sesiunea (plenară a Congresului Deputaţilor) din 14, 16, 17 aprilie, pentru a fi convocată o nouă sesiune în vederea analizării acestei chestiuni'', a indicat Maranhao, conform Agerpres.

El a dat astfel dreptate unei cereri prezentate de avocatul general al statului şi fostul ministru al justiţiei, José Eduardo Cardozo, care asigură apărarea Dilmei Rousseff în parlament.

Deputaţii brazilieni au aprobat cu 367 de voturi din 513 procedura de destituire a preşedintei Dilma Rousseff, însă ultimul cuvânt îl va avea Senatul.

Deocamdată nu este clar dacă decizia lui Waldir Maranhao poate fi respinsă de Curtea Supremă, de Senat sau de o majoritate în Congresul Deputaţilor.

Plenul Senatului urma să se pronunţe miercuri cu privire la trimiterea în judecată a lui Rousseff, ceea ce ar fi însemnat suspendarea imediată a acesteia pe durata procesului său, care ar putea dura şase luni.

În perioada respectivă, interimatul va fi asigurat de vicepreşedintele Braziliei, Michel Temer.

Dilma Rousseff, lidera Partidului Muncitorilor, este suspectată că a manipulat conturile publice pentru a fi realeasă în 2014 în funcţia de preşedinte al Braziliei. Potrivit opoziţiei, Rousseff ar fi determinat bănci de stat să suporte cheltuieli suplimentare neînscrise în buget în 2014 şi 2015. Ea ar fi cosmetizat în mod intenţionat conturile publice pentru a disimula amploarea deficitelor şi a favoriza realegerea sa în 2014, făcându-se vinovată de un ''delict de responsabilitate'', prevăzut în Constituţie.

Şefa statului brazilian a răspuns că toţi predecesorii ei au recurs la această practică şi denunţă o procedură 'fără bază legală', care maschează o 'tentativă de lovitură de stat' instituţională.