DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Contraatacul 'ultimilor mohicani' din Ministerul de Interne

Inquam Photos / Octav Ganea
MAI ministerul afacerilor interne Inquam Photos

stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:

National:

Resetarea Ministerului de Interne se dovedeste una de „noaptea mintii”, si asta tocmai acum, imediat dupa o perioada in care „curatenia generalizata” a dus la plecarea a peste 12.000 de cadre. Si cum functiile de conducere ramase disponibile dupa ce „nemuritorii” din structuri au ales „pensiile de onoare”, insa unele cu mult peste suta de milioane de lei, „lupii tineri” din sistem au asteptat cu sufletul la gura organizarea concursurilor pentru a putea concura, visand astfel cu ochii deschisi ca pot face cariera in MAI! Numai ca, multa vreme, s-a mers tot pe mana „imputernicitilor” care, cu sprijinul camarazilor de combinatii de la butoanele structurilor centrale din minister si-au prelungit „pe banda rulanta” numirile „temporare” la conducerea structurilor.
Iata insa ca, in sfarsit, desi cu mare greutate, au inceput sa se organizeze si primele concursuri pentru ocuparea functiilor disponibile. Insa „tinerii frumosi si liberi” au ramas din prima cu gurile cascate, vazand ca „zarurile au fost deja aruncate”. Si ca „stapanii casutelor” continua sa fie adevaratii conducatori ai Ministerului de Interne, asta in ciuda „gogoritelor” despre reformarea din temelii. Iar pentru ca socul sa fie si mai mare, celor din „fratiile chestorilor” li se vor adauga de acum inainte si vechii securisti pe bune. Caci este suficient sa dam exemplul unui concurs tocmai pe cale de a fi „executat”, la varful unei structuri vitale pentru sistemul de siguranta nationala si unde in „pole position” se afla un ofiter care a absolvit, conform documentelor de la resurse umane, celebra „Scoala de Militie de la Baneasa- Arma Securitate”!
Bravo, deci de asta au fost impinsi afara vechii chestori, pentru ca locurile lor sa nu fie ocupate de tineri ofiteri, ci de cei din structurile vechii Securitati!
„Alba-neagra” cu concursurile
Iata ca in aceste zile asistam la un contraatac uluitor al „ultimilor mohicani” din Ministerul de Interne. Este vorba despre cei care nu s-au dat dusi de la butoane nici macar cand, satul de matrapazlacurle lor si de faptul ca-i executau proprii oameni, Basescu a declansat prigoana impotriva lor. Insa asa cum le-au ras in nas pana acum tuturor ministrilor care s-au perindat prin fostul sediu al CC-ului, indiferent de culoarea lor politica, la fel „stapanii casutelor” isi vad si acum linistiti de propriile jocuri de culise, fara sa le treaca cumva prin cap ca ar putea fi deranjati in vreun fel nici de rapoartele incendiare ale altor structuri informative si cu atat mai putin de Carmen Dan. Pe care, probabil, nici nu stiu prea bine cum o cheama, identificand-o doar „blonda”.
Pentru ca „stapanii casutelor” stiu foarte bine ca, atata timp cat ministrul nu are langa sine consilieri „harjaiti” prin subteranele sistemului, care sa-i identifice adevaratele vulnerabilitati din minister, pot continua sa „mazgaleasca” organigrama MAI asa cum o cer interesele lor sau ale cotizantilor. Lucru dovedit si de faptul ca, dupa ce au stat o scurta perioada cu „caschetele” la cutie, ca nu cumva sa fie „vizibili” si sa devina tinte „marii epurarii rosii” care nu a mai venit la MAI, „combinagiii” ministerului au inceput sa se joace din nou „de-a alba-neagra” cu concursurile.
Comisii in familie
Asa ca initiatii sistemului nu prea mai au de ce sa se mire cand vad ca, din nou, se organizeaza concursuri in care membrii comisiei au avut stranse legaturi de subordonare sau colegialitate cu candidatii! Ca la MAI exceptia a devenit deja cutuma si, prin urmare, nimeni nu se mai sesizeaza ca un presedinte de comisie a fost vreme indelungata coleg de birou si chiar partener cu unul dintre candidatii la un concurs. Si atunci cum naibi sa nu se retraga bietul contracandidat, ca doar si-o da si el seama ca este in plus. Insa aceste probleme de morala chiar ca sunt ultima grija a celor care ar trebui sa controleze ce se intampla cu adevarat in „laboratoarele” subterane ale MAI. Insa si mai interesant este ca, uite, am ajuns sa asistam la situatii care desi par neverosimile pentru Romania anului 2017, sunt o realitate a acestor zile de dupa „marea curatenie” de la Interne. Si cand la un astfel de concurs participa un absolvent al Scolii de Militie Baneasa – Arma Securitate, la ce sa ne mai mire ca tinerele cadre incep sa paraseasca pe capete ministerul, mai ceva decat sefii care se inghesuie sa mai prinda ultimele„ pensii de onoare” ? Ca in timp ce concursurile se organizeaza pentru fostii securisti, iata ca nimeni de la varful MAI nu indrazneste barem sa puna pe tapet grava criza a neocuparii functiilor de conducere si executie. Pentru ca exista functii disponibile „fara numar! Dar unele sunt tinute blocate pana se muta „casutele” ca sa se schimbe organigrama pana ajunge sef cine trebuie.

Digi24:

Cu două zile înainte de a ajunge în România, preşedintele Comisiei Europene le transmite românilor un mesaj.
Jean-Claude Juncker se declară un prieten fidel şi susţinător al ţării noastre şi spune că se bucură să ajungă aici, în anul în care România, sărbătoreşte 10 ani, de la aderarea la Uniunea Europeană.
"Vin să vă mulțumesc pentru că rămâneți suporteri puternici ai valorilor europene și pentru că le apărați cu curaj. Avem nevoie de această energie tânără a României, care poate juca un rol important, în modelarea viitorului Europei.", a precizat şeful Executivului european.
În mesajul trimis în exclusivitate pentru Digi24, Jean-Claude Juncker mai spune că aşteaptă cu nerăbdare să ia parte la întâlnirile cu cetăţenii.
Preşedintele Comisiei Europene va sosi joi în Bucureşti şi se va întâlni cu preşedintele şi premierul şi va susţine un discurs cu privire la viitorul Europei, în plenul Parlamentului.

Ziarul Financiar:

Uniunea Europeană împlineşte 60 de ani, 60 de ani de pace, de dez­vol­tare economică, de pro­tejare a drepturilor şi liber­tăţilor muncitorilor şi ale cetăţe­nilor în general, şase decenii de oportunităţi de afaceri, pentru cine ştie să profite de ele.
La Bruxelles, capitala UE, pregătirile de sărbătoare arată reţinere: o reticenţă de a forţa cetăţenii europeni să înghită Uniunea în vremuri în care cel mai ambiţios proiect european postbelic se confruntă cu provocări majore legate de mi­gra­ţie, terorism, securitate, integrare, economie şi UE-scepticism, după cum scrie Euronews. (...)
Preşedintele Comisiei Europene Jean - Claude Juncker se va întâlni joi cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Sorin Grindeanu şi va vorbi în Parlament despre viitorul Europei. Aceasta în condiţiile în care guvernul României nu este în relaţii tocmai bune cu Comisia Europeană din cauza riscului ca prin creşterile salariale şi de pensii promise să arunce deficitul bugetar peste pragul de 3% din PIB acceptat de Bruxe­lles. Ca mai toate ţările est-europene, după aderare România a ajuns o bază de producţie pentru com­panii mari şi mici străine, mai ales din Germania sau care au legătură cu producători nemţi. Exportu­rile României aproape că s-au dublat din 2007 până în 2016, la 70 de miliarde de euro, dar România nu a scăpat de deficitul comercial cronic. Populaţia ameninţată de riscul sărăciei şi al excluziunii sociale s-a redus de la 47% la 37% din total. Costul mediu orar al forţei de muncă a urcat de la 4,2 euro în 2008 la 5,5 euro în 2016, faţă de 21,5 euro cât de media UE pentru 2008 şi 25,4 euro cât este media UE în 2016. PIB-ul a urcat, de la 125 mld. euro în 2007 la 170 mld. euro anul trecut. Dar şi datoria. Datoria brută a guvernului a crescut de la 12,7% din PIB în 2007 la 37,6% din PIB în 2016.
Juncker nu este primul preşedinte al CE care vizitează România. Romano Prodi, preşedintele Comisiei (1999- 2004) care a negociat cu pe atunci premierul României Mugur Isărescu aderarea ţării la UE, a venit în 2000 la Bucureşti, ocazie cu care a avertizat că România nu are o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi că din cauza aceasta riscă suspendarea ajutoarelor financiare europene. România a intrat în cele din urmă în UE, în 2007, nepregătită economic şi social pentru acest pas.
Prodi a fost consilier pentru Goldman Sachs, una dintre cele mai puternice bănci de pe Wall Street şi care a avut un rol împortant în apariţia crizei financiare globale. La Goldman Sachs s-a dus şi JosÈ Manuel Barroso, şi este criticat de Juncker pentru această, după ce şi-a încheiat mandatul de preşedinte al CE (2004-2014). Se pare că Barroso a avut legaturi strânse cu această bancă chiar în timpul în care conducea Comisia. Barroso a vizitat România de mai multe ori. În 2012 el i-a spus preşedintelui Traian Băsescu, la Bruxelles, că toate forţele politice din România, guvernamentale şi de opoziţie, ar trebui să acţioneze responsabil pentru a reinstaura stabilitatea politică şi instituţională.

Adevarul:

Totul a plecat de la capacitatea crescută tehnologică ce a transformat SUA din consumator în exportator net, pe baza gazului şi petrolului de şist şi a deschiderii exporturilor în materie la finalul mandatului Obama.
Odată cu sosirea lui Donald Trump la Casa Albă, industria petrolieră a dobândit un susţinător mult mai puternic şi mai hotărât să aducă măreţia Americii şi prin preluarea unor cote importante din piaţa petrolieră, dar mai ales prin dominaţia politicilor, regulilor şi a preţurilor barilului de petrol. Iar efectele se văd tot mai mult la nivel global. OPEC a pierdut efectul intervenţiilor sale asupra pieţii, chiar dacă a tăiat producţia, revenindu-se vineri la preţul petrolului dinainte de 30 noiembrie, data intrării în vigoare a acordului OPEC-Rusia. Mai grav, perspectiva neprelungirii acordului ar duce laa prăbuşirea preţului sub 40 de dolari barilul, dar nici menţinerea sau întărirea acordului nu dă garanţii pentru menţinerea preţului, odată ce exporturile americane cresc în a doua jumătate a anului iar cererea scade sub impactul sezonului de vară şi al limitărilor creşterii economice globale.
Principalul perdant e Rusia, alături de ceilalţi producători de petrol. Câştigă ceva Iranul, care şi-a recuperate piaţa, pe fondul negocierii creşterii cotei după ridicarea embargoului, şi Irakul, care nu prea respectă înţelegerea, sub motivaţia războiului contra Daesh Stat Islamic. Însă pentru Rusia efectele sunt dramatice în prag de alegeri prezidenţiale, la anul, mai ales că tăierile implică proiectele sociale şi investiţiile economice, deja afectate de sancţiuni.
Şi aici avem o abordare distinctă în ceea ce priveşte sprijinul acordat Rusiei de către SUA respective Uniunea Europeană. În timp ce SUA a blocat orice excepţie de la reguli, inclusiv pentru gigantul Exxon, care l-a dat pe actualul secretar de Stat, Uniunea Europeană a negociat acordul pentru dumping al Gazprom pe piaţa europeană în format avantajos pentru Moscova sub o posibilă viitoare sancţiune de 10% din valoarea cifrei de afaceri pe anul current, dacă angajamentele nu sunt respectate, în timp ce la Paris s-a semnat pe 24 aprilie finanţarea Nord Stream 2, în ciuda opoziţiei vehemente a 14 state europene, între care şi România, opoziţie ignorată de Germania, principalul beneficiar, şi de Comisia Europeană.
O situaţie ce anunţă multe discuţii, controverse şi noi valuri de contestări ale formulei actuale de funcţionare a Uniunii Europene, fiind o premieră ca opinia a 14 membri să fie ignorată de statele direct interesate, mai ales că la mijloc se află şi sistemul de sancţini la adrresa Rusiei privind finanţările şi transferul tehnologic. Şi, probabil, un schimb de misive pe canale diplomatice, dacă nu şi declaraţii publice, în relaţia transatlantică.
Preţul petrolului a luat-o din nou la vale, în ciuda tăierilor producţiei de către statele OPEC
La 25 mai, OPEC şi partenerii săi externi, Rusia în primul rând, se pregătesc să dezbată o extindere a acordului de 6 luni pentru tăierea producţiei de petrol. Decizia vine în contextul în care, în ciuda acestui efort – respectat mai mult sau mai puţin de unii actori – vineri preţul a scăzut din nou sub 50 de dolari barilul, revenind la preţurile dinainte de acord, în noiembrie 2016. Motivaţia ar fi nerespectarea sau respectarea tardivă a acordului de către unii parteneri şi evoluţiile din piaţa globală, care depinde tot mai mult de SUA, cel care a ajuns exportator net de petrol şi gaze şi care, mai ales sub administraţia Trump, favorizează cu precădere achiziţionarea unor tranşe tot mai importante din piaţa de petrol şi extinderea producţiei.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.