Premium
O explozie a vizat marţi convoiul premierului Autorităţii Palestiniene (AP) Rami Hamdallah, în Fâşia Gaza, soldată cu şapte răniţi uşor şi care a aplicat o nouă lovitură reconcilierii deja în dificultate între formaţiunile palestiniene rivale, relatează AFP. Hamdallah şi influentul şef al serviciilor palestiniene de informaţii Majid Faraj au scăpat nevătămaţi din deflagraţie, care a avut loc imediat după intrarea convoiului în enclava - situată între Israel, Egipt şi Marea Mediterană - condusă de către mişcarea islamistă Hamas, a declarat o sursă din domeniul securităţii care se afla la faţa locului în momentul deflagraţiei.
Convoiul a fost vizat de focuri de armă în timpul exploziei, a declarat altă sursă în domeniul securităţii palestiniene. Hamasul a izolat, ulterior, sectorul.
Un jurnalist AFP a văzut două maşini cu geamuri sparte mutate de la locul exploziei, imediat după fapte.
Venit să ia parte la inaugurarea unei uzine de tratare a apelor uzate, Hamdallah a apărut la telviziune, însă şi-a scurat apoi această rară vizită, fără să mai participe la alte întâlniri din program.
ABBAS ACUZĂ HAMASUL
Preşedintele Autorităţii Palestiniene Mahmoud Abbas a denunţat un ”atentat laş” şi a declarat că el consideră Hamasul responsabil, potrivit presei oficiale palestiniene.
Explozia nu a fost revendicată. Grupări islamiste radicale sfidează cu regularitate autoritatea Hamasului în acest teritoriu palestinan.
Ministerul de Interne al Hamas a anunţat că a arestat trei persoane şi a deschis o anchetă.
Hamasul a condamnat atacul, într-un comunicat, anunţând că provine de la ”aceeaşi mână” ca asasinatul lui Mazen Faqha - un camndant din cadrul aripei sale armate - în martie 2017 şi tentativa de asasinare a lui Tawfiq Abu Naim - şeful forţelor sale de securitate - în octombrie.
Hamasul a acuzat Israelul de asasinarea lui Mazen Faqha. Al doilea atac este atribuit unor islamişti radicali.
Hamasul a criticat declaraţiile lui Abbas care, în opinia sa, ”fac jocul criminalilor”.
Mişcarea islamistă conduce singură Fâşia Gaza după ce a expulzat Autoritatea Palestiniană cu forţa din aceasta, în 2007. AP, recunoscută la nivel internaţional şi care prefigurează un stat palestinian independent, mai guvernează doar în unele părţi ale Cisiordaniei ocupate, despărţite de Fâşia Gaza de teritoriul israelian.
După ani de disensiuni devastatoare, Hamasul a acceptat pe 12 octombrie, la Cairo, să retrocedeze puterea AP. Acest acord a născut speranţe prudente cu privire la o îmbunătăţire a situaţiei în teritroiul aflat sub dubla blocadă israeliană şi egipteană şi la o luminare a unui orizont politic extrem de sumbru pentru cauza palestiniană.
În pofida importanţei mizei, Hamasul şi AP s-au arătat din nou incapabile, până în prezent, să-şi depăşească disensiunile, iar acordul de la 12 octombrie a rămas în mare parte literă moartă.
”ATENŢIA IMEDIATĂ” A WASHINGTONULUI
Concomitent, avertismentele se multiplică în faţa deteriorării condiţiilor de trai în acest teritoriu, devastat de războaie, sărăcie, şomaj, excludere şi penurii de apă şi electricitate.
Israelul îşi justifică riguroasa blocadă - terestră, aeriană şi maritimă - impusă Fâşiei Gaza din 2007 prin necesitatea de a izola Hamasul, unul dintre marii săi inamici, cu care a purtat a trei războaie.
Celălalt vecin, Egiptul, îşi menţine frontiera închisă aproape permanent şi a distrus, după 2013, sute de tuneluri folosite în contrabandă, asfixiind şi mai mult economia enclavei.
Reconcilierea aflată în agonie între AP şi Hamas s-a tradus prin noi provocări. AP a redus salariile funcţionarilor săi la Gaza. Hamasul a încetat în mare măsură să-i remunereze pe ai săi. Zeci de mii de angajaţi care-i ajută pe locuitorii Fâşiei Gaza nu reuşesc să se mai descurce cu traiul zilnic.
Casa Albă urmează să organizeze marţi o conferinţă pe tema situaţiei umanitare din Fâşia Gaza.
În opinia sa, enclava ”merită o atenţie imediată”.
Însă conducerea palestiniană, furioasă din cauza parti-pris-ului israelian al administraţiei Trump, ar urma să boicoteze această conferinţă, conform news.ro.
