Premium
Copiile a două opere semnate de Constantin Brâncuşi - ''Rugăciune'' şi ''Bustul lui Petre Stănescu'' - au devenit la fel de celebre ca originalele, după ce au fost furate şi au făcut obiectul unor dosare penale, care ulterior au fost clasate.
''Eu, Constantin Brâncuşi, mă angajez a executa personal în contul D-nei Eliza Petre Stănescu un monument funerar pe preţul de 7.500 lei, în care preţ se cuprinde execuţia integrală a monumentului compus după cum se specifică mai jos, precum şi transportul de la Paris în gara Buzeu. Monumentul se compune din următoarele piese: un soclu din piatră care va atinge în înălţime 2 m până la 2 m 50, o figură alegorică reprezentând o femeie care plânge lângă soclu, un bust cu braţe asemănătoare fotografiilor ce D-na Stănescu îi va pune la dispoziţie'', evocă scriitorul Nicolae Peneş în cartea sa ''Oraşul cu statui furate''.
"La priére" ("Rugăciunea") este strâns legată de o tragedie petrecută în familia lui Petre Stănescu, tânăr avocat din Buzău. Visele soţiei sale, Eliza Stănescu, aveau să se destrame odată cu dispariţia fulgerătoare a bărbatului căruia îi jurase credinţă. Pentru a-i cinsti memoria, femeia îndoliată decide să ridice la mormântul soţului un monument funerar, solicitându-i ajutorul lui Constantin Brâncuşi. Aşa iau naştere, în jurul anului 1910, două mari lucrări - ''Bustul lui Petre Stănescu'' şi ''Rugăciune'', piesele originale fiind depuse la Muzeul de Artă al României, în 1958, respectiv 1976. La fel de important este şi soclul sculptat de maestrul Constantin Brâncuşi, în anul 1914, în piatră de Măgura la Buzău, după ce a locuit o perioadă în casa Elizei Stănescu. În locul celor două opere originale preluate de Muzeul de Artă al României, în Cimitirul Dumbrava au fost montate două replici semnate de acelaşi artist, turnate în bronz.
''Despre 'Bustul lui Petre Stănescu' ştim că este o lucrare extrem de importantă din punct de vedere al sculpturii în bronz, este o lucrare prin excelenţă funerară, care face parte, alături de 'Rugăciune', dintr-un ansamblu funerar care a fost realizat de sculptorul Constantin Brâncuşi. Se află în Cimitirul Dumbrava. Din păcate, pentru că şi 'Rugăciune' şi 'Bustul lui Petre Stănescu' au fost furate de mai multe ori, în prezent acolo este expusă o copie a 'Rugăciunii', realizată în anul 2012, dacă nu mă înşel, iar pe soclul din piatră pe care a stat mai bine de 20 de ani, după recuperarea de către autorităţile statului, a fost repus 'Bustul' în 2019, cel care a fost găsit, original'', a declarat pentru AGERPRES Daniel Costache, directorul Muzeului Judeţean Buzău.
Seria furturilor a început în anul 1995, atunci când din Cimitirul Dumbrava cele două lucrări în greutate de câteva sute de kilograme dispar. ''Rugăciune'' este găsită un an mai târziu, în 1996, dar furată din nou, autorităţile nereuşind nici până în momentul de faţă să îi dea de urmă. ''Bustul lui Petre Stănescu'' a fost recuperat la mai bine de 20 de ani distanţă din momentul furtului şi a fost reamplasat pe poziţia sa iniţială.
''La nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Buzău (IPJ) s-au efectuat cercetări sub aspectul infracţiunii de furt calificat, constatându-se că la sfârşitul anului 1995 persoane necunoscute au sustras din Cimitirul Dumbrava, din municipiul Buzău, grupul statuar compus din copiile lucrărilor 'Rugăciune' şi 'Bustul avocatului Petre Stănescu', realizate de maestrul Constantin Brâncuşi. Statuia 'Rugăciune' a fost recuperată la scurt timp, în anul 1996, fiind repusă în locaţia iniţială, iar următoarea sesizare privind sustragerea acesteia a fost înregistrată în anul 2005. Lucrarea 'Bustul avocatului Petre Stănescu' a fost recuperată de poliţişti în anul 2018 şi, ulterior, predată în vederea reamplasării. Dosarele penale privind sesizările de furt au fost înaintate cu propunerea soluţiilor legale către unităţile de parchet competente'', a răspuns IPJ Buzău unei solicitări AGERPRES.
