România se află printre țările europene cu cea mai ridicată incidență a bolilor cardiovasculare, iar specialiștii atrag atenția că totul începe în copilărie. Lipsa activității fizice în rândul celor mici a devenit o problemă structurală. Potrivit UNICEF, numărul copiilor care suferă de obezitate s-a triplat în ultimii 25 de ani la nivel global, iar peste 80% dintre adolescenți nu fac suficientă mișcare. Într-un oraș ca Bucureștiul, unde „maidanul” de altădată a fost înlocuit de parcări, blocuri sau mall-uri, copiii au rămas fără spații pentru sport.
Datele problemei: generația care nu aleargă
Un raport UNICEF arată că patru din cinci copii și adolescenți din lume nu ating nivelul minim recomandat de activitate fizică zilnică, 60 de minute de efort moderat spre intens. În România, doar 18% dintre elevii de 11–15 ani reușesc să facă mișcare constant. Consecințele sunt dramatice: numărul copiilor obezi s-a triplat în 25 de ani, potrivit UNICEF, iar la nivel național, cazurile de obezitate infantilă au crescut cu aproape 20% într-un singur deceniu, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică. Altfel spus, lipsa mișcării la copiii de azi se transformă în infarct, diabet și boli cronice la adulții de mâine.
De la „maidan” la asfalt
Generațiile de dinainte de 1990 aveau „maidanul”: o bucată de pământ liber între blocuri unde se juca fotbal, se improvizau porți și se inventau jocuri. Azi, aceleași spații au fost transformate în parcări, iar locul mingii a fost luat de telefonul mobil. Copiii nu mai au unde să alerge, să bată mingea sau să facă sport spontan. Curțile școlilor sunt de multe ori închise după program, iar terenurile private sunt cu plată, inaccesibile pentru multe familii. Rezultatul? Un oraș în care copiii sunt constrânși să facă sport „pe unde apucă”: pe alei, printre mașini sau, cel mai des, deloc.
Care sunt soluțiile atunci?
E clar că trăim într-o societate în care sunt necesare atât parcările, cât și locurile de joacă, spațiile verzi sau centrele comerciale. Unele administrații au înțeles deja pericolul la care sunt expuși copiii în lipsa mișcării. În Sectorul 3, în ultimii ani au fost construite peste 50 de terenuri de sport cu acces gratuit, dedicate fotbalului, baschetului, voleiului, tenisului de câmp sau de masă. Seara și în weekend, aceste terenuri sunt pline: copii, adolescenți și chiar adulți le folosesc constant, semn că cererea pentru astfel de spații există și că soluția este relativ simplă, să le oferi oamenilor locuri sigure și moderne pentru mișcare. Exemplul Sectorului 3 arată că atunci când comunitatea investește, terenurile nu rămân goale. Din contră, devin noile „maidane”, adaptate secolului XXI, unde sportul și joaca revin firesc în viața cotidiană.
Lecții din alte orașe
Capitala Danemarcei, Copenhaga, a transformat peste 200 de curți de școală în spații publice deschise după ore, pentru a suplini lipsa terenurilor de joacă. La Berlin, există peste 1.500 de locuri de sport de cartier, multe integrate în parcuri. Barcelona a lansat programul „Superblocks”, prin care anumite străzi au fost eliberate de trafic și transformate în spații de joacă și sport pentru copii.
Bucureștiul este un oraș unde copiii cresc între ecrane și mașini, fără spații suficiente pentru sport și joacă. UNICEF avertizează că obezitatea infantilă a atins cote istorice, triplându-se în doar o generație. Administrațiile locale pot schimba această traiectorie: terenuri gratuite, curți de școală deschise, infrastructură sportivă accesibilă. Exemplul Sectorului 3 arată că se poate. Întrebarea e dacă și restul Capitalei va înțelege că, dincolo de asfalt și clădiri, viitorul orașului se decide acolo unde copiii aleargă după o minge.
Comentează