Cornel Itu: /Cred în transparenţa actului administrativ'/ INTERVIU

Denisa Miron: - Ce v-a determinat să vă anunțați candidatura, din partea PSD, pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj, dacă în Parlament v-ați descurcat ca puțini alții? Nu e riscantă schimbarea?

Deputat Cornel Itu: - Sunt membru al PSD din 1 februarie 1996. Sunt preşedintele organizaţiei municipale PSD Dej, prim-vicepreşedinte şi preşedinte executiv al organizaţiei judeţene Cluj, am fost consilier local şi judeţean din partea social-democraţilor, în perioada 2000-2004, respectiv 2004-2008, apoi deputat PSD din 2008 până în prezent. În Camera Deputaţilor deţin funcţiile de vicelider al Grupului Parlamentar al PSD, secretar al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, membru al Delegaţiei Parlamentului României la Iniţiativa Central-Europeană – Dimensiunea Parlamentară şi preşedinte al Grupului grupului parlamentar de prietenie cu Statele Unite Mexicane. Totodată, sunt membru în cadrul Delegaţiei Parlamentului României la Iniţiativa Central-Europeană - Dimensiunea Parlamentară, membru al Consiliului Național PSD, președinte executiv PSD Cluj și președinte PSD Dej.

În toate funcţiile pe care le-am deţinut şi le deţin în Partidul Social Democrat m-am implicat cu întreaga energie şi experienţa acumulată în timp. Faptul că am atât experienţa mediului administraţiei locale, cât şi a mediului politic central constituie, în opinia mea, un avantaj. Totodată, statutul de parlamentar nu m-a îndepărtat niciodată de realităţile comunităţilor mai mari sau mai mici, întrucât am ţinut mereu legătura cu primăriile şi consiliile locale ale oraşelor şi ale comunelor din Colegiul 6, precum şi cu administraţia judeţeană.

Candidez pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Cluj, unde vin cu o echipă serioasă, bine pregătită. Îmi doresc să restabilesc normalitatea în cea mai importantă instituţie a judeţului, să punem punct telenovelei peneliste, să aducem în prim plan eficienţa şi munca, nu scandalurile şi spectacolul ieftin. Vreau să îi fac conştienţi pe oameni că această instituţie, Consiliul Judeţean, aparţine tuturor clujenilor, şi celor din Cluj-Napoca, şi celor din Dej, din Turda, din Câmpia Turzii, din Huedin şi Gherla, precum şi celor din comune. Vă asigur că echipa PSD poate aduce această normalitate, acest tratament corect faţă de toţi clujenii!

- Care vă sunt intențiile ca președinte al Consiliului Județean? Mă refer la proiecte.

- Pe lista priorităţilor mele, primul loc va fi ocupat de infrastructura rutieră. Dezvoltarea economică, libertatea de mişcare, comerţul, turismul, toate sunt dependente de calitatea infrastructurii. În primul rând sunt preocupat de crearea unor legături moderne între judeţul Cluj şi judeţele învecinate, pentru că acele şosele care trec graniţele Clujului trebuie să facă faţă traficului intens, având în vedere că sunt porţi de intrare sau de tranzit. Un judeţ puternic din punct de vedere economic, aşa cum este Clujul, nu îşi mai poate permite să dezamăgească nici investitorii, nici turiştii, nici propriii locuitori, şi nici omul de rând care are drum prin această zonă a ţării.

La fel de importantă este şi infrastructura de apă, canalizare şi iluminat, unde încă avem probleme. Vreau să văd şcolile din toate satele Clujului alimentate cu apă şi dotate cu grupuri sociale moderne, şi cred că nu este un efort prea mare pentru un judeţ precum Clujul să ofere condiţii civilizate copiilor din mediul rural.

Un alt proiect este continuarea lucrărilor la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, şi în primul rând mă refer la finalizarea lucrărilor la pista de 3200 de metri. Aeroportul este o importantă poartă de intrare în Cluj şi în Transilvania, o carte de vizită pentru toţi cei care îl utilizează. De la an la an creşte numărul persoanelor care tranzitează aeroportul. În prezent, numărul acestora depăşeşte 1 milion pe an. Este esenţial să oferim o infrastructură solidă, adaptată traficului aerian din zilele noastre, atât pentru confortul pasagerilor, cât şi pentru a oferi companiilor din domeniu o bază de operare modernă.

- Ca deputat, cu ce inițiative ați venit recent în întâmpinarea nevoilor locuitorilor din județ?

- Vreau să amintesc că în această sesiune parlamentară am iniţiat inițiat o propunere legislativă pe care îmi doresc foarte mult să o văd adoptată şi pusă în aplicare.Este vorba de Proiectul de lege privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, cu drept de concesiune în favoarea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR S.A. în domeniul public al judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, prin care să revină viitorului parc științific și tehnologic TETAPOLIS, ca infrastructură de dezvoltare, o suprafață de 86.333 mp. Este un proiect care poate accelera dezvoltarea județului Cluj, efectele acestuia fiind benefice în plan economic, precum și în cel social.

Terenul solicitat se află în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom I din municipiul Cluj-Napoca, fapt care va oferi numeroase avantaje viitorului obiectiv de investiții (acces facil la infrastructura de transport și la utilitățile din interiorul parcului industrial TETAROM I, apropierea de locațiile universităților clujene, apropierea de centrul orașului, acces rapid la principalele căi de transport (rutier, aerian, feroviar). Compania Națională Căi Ferate CFR S.A. –sucursala de Căi Ferate Cluj, a emis în luna mai a anului trecut un aviz favorabil pentru transmiterea terenului în administrarea Consiliului Județean Cluj, la rândul său, Consiliul Judeţean a emis o hotărâre prin care este de acord să preia terenul, așadar au fost create condițiile de bază pentru punerea în aplicare a acestui proiect, iar reacţiile comisiilor din Senat, ca primă cameră sesizată, au fost pozitive.

Multitudinea de companii care activează în interiorul parcului industrial TETAROM pot deveni clienți ai parcului științific și tehnologic TETAPOLIS. Beneficiile economice ale acestei investiţii sunt multiple, şi voi enumera doar câteva: sporirea atractivității zonei pentru antreprenori în diverse domenii, creșterea veniturilor pe termen lung la bugetul local, creșterea veniturilor populației prin posibilitatea de angajare, dezvoltare economică accelerată în toată zona prin efect de influență. Clujul este deja un centru al tehnologiei, cu potenţial de dezvoltare, iar înfiinţarea parcului ştiinţific TETAPOLIS înseamnă a folosi acest avantaj.

- Mai aveți planuri?

- Un alt proiect este finalizarea investiţiilor la sistemul de management al gestionării deşeurilor, aceasta fiind una dintre cele mai acute probleme ale Clujului. Este nevoie de o nouă licitaţie, altfel nu văd cum se va rezolva situaţia atât de încâlcită în care ne aflăm la ora actuală. Aceasta ar trebui să fie prioritatea Consiliului Judeţean când se deschid noile axe de finanţări. Trebuie găsite soluţii viabile pentru problemele întâmpinate pe parcursul lucrărilor, cum ar fi alunecările de teren. Sincer vorbind, din cauza amânărilor succesive proiectul va fi deja depăşit din punct de vedere tehnic în momentul în care se vor încheia lucrările, însă nu mai este cale de întors. Trebuie să găsim soluţii pentru a finaliza proiectul în viitorul apropiat.

Colectarea selectivă, reciclarea deşeurilor sunt teme de mare importanţă pentru Uniunea Europeană, pentru toate statele civilizate, iar România trebuie să facă paşi repezi în această direcţie, să îşi adapteze nu doar legislaţia, ci şi felul de a gândi în acord cu principiile europene. Noi avem o problemă în acest sens. Nu facem colectare selectivă, deşi în acest fel s-ar reduce transportul de deşeuri, mai ales din instituţii, şcoli, spitale. Putem înfiinţa incineratoare pentru deşeuri, care să producă energie electrică. De asemenea, gropile asanate, cum e Pata Rât, pot fi valorificate prin amplasarea de sonde care să capteze gazele, care la rândul lor pot fi folosite pentru încărcarea de butelii. Cred că este timpul să ne concentrăm mai mult pe producerea de energie regenerabilă. De felul în care înţelegem să protejăm mediul depinde şi felul în care vom trăi noi şi mai ales generaţiile care vin din urmă.

Dezvoltarea turismului local este, de asemenea, o componentă importantă a programului meu pentru Consiliul Judeţean Cluj. În momentul de faţă avem CentrulNaţional de Informare şi Promovare Turistică Cluj, însă am convingerea că se pot face mult mai multe pentru acest domeniu, aşa cum se pot face mai multe şi în privinţa absorbţiei de fonduri europene. Consiliul Judeţean are nevoie, în opinia mea, de un department puternic care să se ocupe de promovarea turismului, cu specializare pe mai multe segmente. La fel, e necesar un departament cu adevărat profesionist pentru elaborarea de proiecte pe fonduri UE. Judeţul Cluj are potenţial în ceea ce priveşte turismul balnear, şi cred că putem promova mai mult Băile Cojocna, Salina Turda, Toroc Dej, chiar şi Figa. Apoi avem zone montane superbe, mă refer aici la Munţii Apuseni, unde avem posibilităţi excelente pentru speologie. Să nu uităm Cheile Turzii, Cheile Tureniului, Vălul Miresei, castrul roman de la Turda, toate fiind nişte perle ale judeţului Cluj. De asemenea, putem să dezvoltăm turismul ecumenic, pentru că avem ce oferi: Mănăstirile Nicula, Căşiel, Rohia şi multe altele, catedralele din Cluj-Napoca, precum şi bisericile reformate. Aceste lăcaşuri au importanţă istorică şi spirituală şi e păcat să nu depunem eforturi pentru a le face mai cunoscute şi mai vizitate.

Un alt punct important pe lista proiectelor este agricultura. Doresc să dezvolt Centrul AgroTransilvania în aşa fel încât să devină, cu adevărat, un centru de coordonare şi colectare a produselor agricole. În acest scop, e necesară înfiinţarea unor centre de colectare în Huedin, în zona de munte, pentru fructe de pădure şi cartofi, în zona Luncii Arieşului (Turda, Cîmpia Turzii) pentru legume şi zarzavaturi, la fel şi în zona Luncii Someşului, astfel încât oamenii să aibă unde să-şi ducă marfa fără a depune efoturi costisitoare. Produsele colectate local pot fi transportate apoi spre Centrul AgroTransilvania, spre vânzare. Cred, de asemenea, că e necesară înfiinţarea unui centru de abatorizare la Iclod, unde zootehnia e puternic dezvoltată.

Mizez şi pe implicarea mai activă a societăţii civile în actul administrativ. Un punct de plecare ar fi înfiinţarea unui consiliu consultativ al rectorilor din Cluj-Napoca. Din punctul meu de vedere este cât se poate de benefic să dialogăm cu oamenii care au un orizont cultural larg şi idei inovatoare. Pe această cale putem crea strategii de dezvoltare mai eficiente pentru judeţul Cluj, în toate domeniile majore: educaţie, sănătate, economie, cultură, turism. Să nu uităm ce importanţă are Clujul din punct de vedere al medicinei. Şi dacă am ajuns la acest subiect, trebuie să spun că investiţia în Spitalul Regional de Urgenţă, cu heliport, e unul din proiectele majore pe care Clujul le aşteaptă.

De asemenea, doresc intensificarea dialogului cu sindicatele, pentru a găsi direcţiile cele mai potrivite şi adaptate realităţii din punct de vedere economic, dar şi social.

Cred în transparenţa actului administrativ, şi îmi doresc să aduc echilibrul şi dialogul constructiv în Consiliul Judeţean Cluj. Este esenţial să găsim o strategie de administrare şi dezvoltare a judeţului care să fie acceptată de toţi consilierii judeţeni, şi mizez pe faptul că diplomaţia este una din calităţile mele.

- Vă mulțumesc!