Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

CORONACRIZA ar putea sparge bula datoriilor acumulate în ultimul deceniu, cu efecte catastrofale

The Street
criza bursa

Companiile au petrecut ultimul deceniu scurs de la criza financiară din 2008, caracterizat de dobânzi ultra-scăzute, acumulând datorii, iar "coronacriza" ar putea acum să le aducă în incapacitatea de a plăti datoriile respective, scrie CNN preluat de mediafax.

Vezi și: Ce drepturi poate interzice Klaus Iohannis prin decretul privind starea de urgență: raționalizarea alimentelor și interzicerea circulației, permise de lege

Recesiunea globală ce se profilează la orizont ar putea fi astfel exacerbată de implozia bulei datoriilor. Efectul ar putea de asemenea să se resimtă puternic în pieţele financiare, grav afectate în aceste zile de incertitudinile privind evoluţia economiei globale şi răspunsul economic al autorităţilor la criză.

Încercând să profite de dobânzile ultra-scăzute, datoria emisă sub formă de obligaţiuni de companii pe pieţele financiare a explodat la 75.000 de miliarde de dolari, la finalul lui 2019, de la 48.000 de miliarde de dolari la finalul lui 2009, potrivit Institute of International Finance.

Experţii estimează că circa 25% din companiile americane sunt companii "zombie", adică firme care, deşi generează venituri, au cash disponibil după plata cheltuielilor operaţionale doar pentru plata dobânzilor la datoriile existente, dar nu şi datoria în sine. Astfel, ele depind de acumularea de noi datorie pentru a se menţine în viaţă. Din companiile listate la nivel global, aproximativ 14% sunt companii zombie.

În condiţiile în care coronavirusul se răspândeşte, lovind în industria turistică, cea a transporturilor şi cea energetică, în paralel închizând fabrici în Italia şi China, semnalele de alarmă s-au multiplicat iar îngrijorările privind sustenabilitatea datoriilor pentru companiile din energie şi din turism s-au înmulţit.

Neplata datoriei emise prin obligaţiuni ar putea duce la o serie de revizuiri negative de rating şi ulterior incapacităţi de plată care ar putea destabiliza pieţele financiare şi aprofunda şocul economic.

"Este cu certitudine încă un chibrit aprins lângă acest foc de tabără al datoriei corporative. Clar există potenţial ca acesta să devină un risc sistemic", spune Simon MacAdam, economist la Capital Economics.

Stresul din pieţele financiare s-a intensificat săptămâna asta cu indicii bursieri americani marcând cea mai rapidă trecere de la un maxim recent în teritoriul "urşilor" din istorie, picajul de joi fiind de peste 10% pe principalii indici. Condiţiile de piaţă au făcut şi mai dificilă tranzacţionarea din pieţele secundare de obligaţiuni, iar randamentul obligaţiunilor corporative a crescut, ceea ce înseamnă că firmele trebuie să plătească mai mult la plata datoriei.

Anxietatea din pieţe a fost cuplată în special la firmele din turism şi cele care depind de preţuri stabile la produsele energetice pentru generarea de venituri.

Un exemplu mai apropiat de România ar fi OMV, grupul austriac care deţine Petrom, care s-a trezit cu o înrăutăţire a perspectivei de rating pentru datoriile pe termen lung de la stabilă la negativă. Fitch Ratings a revizuit negativ perspectiva de rating a OMV ceea ce înseamnă că ar putea pe termen mediu să vină şi o retrogradare a ratingului.

Retrogradarea schimbă percepţia de risc asupra datoriei unei companii, adică face datoria mai riscantă de deţinut, ceea ce pe urmă ridică costul finanţării ei.

"Riscul de retrogradări şi incapacităţi de plată a crescut la cel mai ridicat nivel de la startul actualului ciclu investiţional", spune Lotfi Karoui, strateg şef pe piaţa datoriilor corporative la Goldman Sachs.

Mare parte din risc rezidă în sectorul energetic, puternic lovit de şocul la preţul petrolului din acest început de an. Preţul ţiţeiului s-a înjumătăţit în doar două luni şi jumătate atingând un minim multianual de 30 de dolari/baril, şocul exercitând presiune pe companiile din sector. Asta în condiţiile în care companiile din energie au acumulat datorie pentru a finanţa proiecte de infrastructură energetică şi alte proiecte.

"Producătorii care depindeau de preţuri mai ridicate pentru a-şi plăti împrumuturile sunt sub un stres semnificativ", spune şi Andy Lipow, preşedinte la Lipow Oil Associates, o firmă de consultanţă din Houston.

Operatorii aerieni, hotelurile şi companiile ce pun la dispoziţie croaziere sunt de asemenea sub un stres sever din cauza restricţiilor de transport şi a faptului că oamenii stau mai mult în casă şi ezită să plece în vacanţe. O interdicţie de călătorie aplicată de administraţia americană pe ţările din spaţiul Schengen a dus la prăbuşirea preţului acţiunilor companiilor aeriene, indicând o lovitură puternică la capitolul venituri. Firmele de transport aerian erau deja sub presiune din cauza coronavirusului, iar norvegienii de la Norwegian Air, firmă cu datorii mari, a anunţat deja că va concedia aproape jumătate din angajaţi după ce cotaţia acţiunilor a scăzut joi cu 22%.

În Statele Unite, Fitch Ratings a anunţat că monitorizează cu atenţie profilul de risc al American Airlines şi Alaska Air, companii care au acumulat de asemenea multe datorii.

Producătorii de automobile sunt de asemenea sub lupa investitorilor după ce fabricile au început să se închidă în Italia, tendinţa fiind de aşteptat să urmeze în restul Europei şi Statele Unite din cauza înmulţirii cazurilor de infecţii cu Covid-19. Cererea era deja prognozată să scadă în acest an.

În cel mai recent raport de stabilitate financiară, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a semnalat că datoriile corporative cu profil ridicat de risc reprezintă un risc sistemic pentru pieţele financiare care ar putea amplifica problemele şi să adâncească următoarea recesiune. Un test de stres condus de FMI a arătat că la un şoc cu o intensitate la jumătatea celui exercitat de criza financiară din 2008 ar duce la un risc de incapacitate de plată în cazul a 19.000 de miliarde de dolari în datorie emisă ca obligaţiuni, echivalentul a 40% din totalul datoriei corporaţiilor emisă prin pieţele financiare.

O asemenea spargere a bulei datoriilor ar exacerba recesiunea globală ce se profilează la orizont. Analiştii se aşteaptă ca această recesiune să fie una scurtă dar puternică, cu economia revenind imediat după ce virusul se va fi retras. Însă riscul de credit din sistem presupune un semn mare de întrebare.

"Datoria este un destabilizator automat", conchide Simon MacAdam.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.