Premium
Utilizarea reactoarelor de la Cernavodă pentru producţia de energie a dus la evitarea emiterii unei cantităţi de 170 de miliarde de tone de dioxid de carbon în atmosferă şi a permis înfiinţarea a peste 11.000 de locuri de muncă, a declarat, marţi, Cosmin Ghiţă, director general al Nuclearelectrica, într-o conferinţă de specialitate, anunță AGERPRES.
"De la punerea în funcţiune a unităţilor de la Cernavodă, s-a evitat emiterea unei cantităţi de 170 de miliarde de tone de dioxid de carbon în atmosferă, au fost create peste 11.000 de locuri de muncă, inclusiv în industria orizontală, cu posibilitatea de a creşte numărul locurilor de muncă la 19.000, iar reactoarele au contribuit la Produsul Intern Brut al României cu aproximativ 600 de milioane de euro anual", a spus Ghiţă.
El a arătat că, potrivit datelor Agenţiei Internaţionale Nucleare, România, prin unităţile sale nucleare, a avut un factor de producţie foarte ridicat în perioada 2017-2019, ceea ce ne propulsează în top la nivel global în acest domeniu.
"Unitatea a doua, cu un factor de 93,3%, ocupă prima poziţie, iar Unitatea 1, cu 89,7% ocupă a treia poziţie, din peste 400 de reactoare care sunt în funcţionare la nivel mondial. România ocupă un loc în top, cu un total de 91%, este un standard de excelenţă cu care ne mândrim", a continuat oficialul Nuclearelectrica, în cadrul unei conferinţe organizate de Energynomics.ro.
România are în plan construirea altor două reactoare la Cernavodă, Unităţile 3 şi 4, ceea ce ar necesita o investiţie totală de şapte miliarde de euro, declarat el, în urmă cu o săptămână.
Citește și: Ioana Băsescu, CONDAMNATĂ la 5 ani de închisoare cu executare .
"Suntem pe punctul de a finaliza studiul de fezabilitate, am făcut un update la studiul din 2012. În paralel cu o serie de evaluări ale conformării structurilor şi proiectului tehnologic cu directivele de securitate nucleară. Urmează în scurt timp să venim în AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor - n. r.) cu o propunere de demarare a acestui proiect", a precizat el.
Potrivit acestuia, până la structurarea finală a proiectului şi mobilizarea de şantier, este nevoie de pregătiri foarte ample.
"Aşadar, preconizăm că punerea în funcţiune a Unităţii 3 va fi, conform PNIESC (Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice - n. r.), în jurul anului 2030-2031, ceea ce înseamnă o mobilizare de şantier în jurul anului 2024. Până atunci avem faze premergătoare", a continuat Ghiţă.
Întrebat care este valoarea totală a proiectului celor două reactoare, el a precizat: "Ultimul studiu de fezabilitate şi ultima referinţă - o să dau o cifră, dar noi o actualizăm acum pentru a o supune votului acţionarilor şi până vin cu această informaţie în AGA nu o să o dau preliminar - însă pot să spun ce a fost ultima oară când a fost asumat în AGA şi aveam un cost total al proiectului de aproximativ şapte miliarde de euro, însemnând atât contribuţia de active, cât şi construcţia efectivă".
"Ideal, decizia finală de investiţii şi mobilizarea de şantier ar trebui să fie în anul 2024, pentru a putea atinge ţinta prevăzută în PNIESC pentru intrarea în operare a unei unităţi la finalul anului 2030, începutul anului 2031", a repetat şeful Nuclearelectrica.
