Cozmin Gușă face dezvăluiri din culise: istoria neromanțată a celor mai controversate alegeri prezidențiale din România

Consultantul Cozmin Gușă a povestit în emisiunea Realitatea Românească momentul nemaiîntâlnit al alegerilor prezidențiale din 2009. În context, el a relatat cum a decurs campania prezidențială și cum se prezentau principalii actori ai celei campanii. Concluzia este una sumbră.

Citește și: Elena Udrea, dezvăluiri EXPLOZIVE după trei luni de detenție: 'Am dormit două luni cu Alina Bica în același pat'

Cu un an înaintea momentului 2009, Cozmin Gușă participa la ultimele sale alegeri, din postura de candidat. 

”Am spus atunci public - eram încă angrenat în politică, în 2008 am candidat la Primăria Generală din calitatea de președinte al PIN, un partid al unei noi generații de politicieni - că într-adevăr, acel sistem de vot (uninominal, n.r.) ne va genera, prin prisma banilor și a mitei electorale un sistem electoral mult mai slab decât cel obținut în urma votului pe listă. Așa a fost. Anul 2008 a adus după candidatura la primărie - în care pe hârtie am obținut vreo 7%, pe câmpie vreo 11%, un rezultat prin care mi-am făcut datoria pentru comunitate într-o competiție cu niște oameni pe care nu-i valorizam din punct de vedere volitiv - decizia de a ieși din politică. După acele alegeri din iunie 2008 am ieșit din politică, urmând să mă ocup de alte lucruri. Dacă doar la acest procent de populație, în jur de 10%, pot să am succes, înseamnă că prezența mea în politică este cvasiinutilă. Eu nu am stat în politică să iau indemnizație de parlamentar, am vrut să dezvolt proiecte. Am observat în a doua jumătate a anului 2008, anul pre-electoral, cu atenție, de pe margine. Începusem să scriu la a doua carte pe care am intitulat-o ”Un ospiciu numit România. Cronica unui eșec premeditat”. A ajuns în librării, dar a fost cumpărată foarte repede. Era sistemul Coldea care funcționa, băiatul ăsta care a avut tot timpul o obsesie împotriva mea. Când s-a dus lumea să cumpere cartea li s-a spus de pe la librării că s-ar fi epuizat, dar de fapt se cumpărau 30-40 de bucăți de persoană. Era o carte în care explicam unde ar putea să ajungă România în urma implementării acestui sistem politic, în urma unei dictaturi nevăzute a unui stat paralel care deja se constituise în jurul lui Băsescu în 2008, și cartea a deranjat foarte tare. Nu a mai apucat să fie cumpărată”, a amintit consultantul politic.

Statul paralel avea nevoie de o victorie a lui Băsescu

Anul 2009, explică Gușă, a găsit trei candidați importanți la prezidențiale: Băsescu care nu avea prea multe așteptări, Geoană care era lipsit de carismă și era sub scorul partidului și Crin Antonescu, mult mai carismatic, dar cu un partid sub scorul său electoral.

”Băsescu nu cred că avea mari așteptări de la sine. L-am văzut în campania din 2009 și nu era foarte convins de propriile păreri, însă cei care prinseseră mare putere sub mandatul lui, statul paralel, aveau nevoie ca el să mai câștige un mandat. Existau pe piață în 2009 doi contracandidați cu șanse. Unul, Mircea Geoană, lipsit de carismă, care avea un scor mult sub scorul partidului, sub scorul PSD, care era deja total baronizat, îl avea ca secretar general pe Liviu Dragnea și o altă eminență cenușie, Viorel Hrebenciuc, respectiv un candidat carismatic din partea PNL - Crin Antonescu, care avea și el șansa lui, grefată pe structura unui partid de mai puțin succes organizatoric, cum era PNL-ul. Deci anul 2009 începea cu probleme pentru un Băsescu care nu făcuse mai nimic în mandatul lui, cu o disperare a oamenilor din sistem, care îl doreau pentru acea poziție pentru încă un mandat și cu un Geoană împotriva căruia, dintr-o frustrare personală, lupta inclusiv Adrian Năstase, al cărui loc îl luase la conducerea PSD, și și Ion Iliescu. Geoană avea o sarcină foarte grea pentru că nici nu avea o autoritate așa de mare asupra baronilor”, a explicat Gușă.

Un candidat, în căutarea unui strateg

Cozmin Gușă a fost contactat de Mircea Geoană și a acceptat să lucreze la strategia de campanie, în ciuda ostilității unor oameni din partid. 

”Geoană era un tip prizabil la discursul de politică externă, dar nu era un tip care să fie ascultat, nu reușea să impună o disciplină de partid. De aici a venit ideea lui Geoană, cu care eram amic. Pe Geoană l-am întâlnit în 1997, când era ambasador în SUA, iar eu primisem bursă din partea statului american, și atunci l-am întâlnit când a găzduit o recepție la ambasdada României. Apoi ne-am mai întâlnit în perioada în care era ministru de Externe în guvernarea Năstase și eu eram secretar general la partid, iar el a devenit secretar executiv pe relații internaționale. La fel ca în scenariul cu Băsescu din 2004, eu ieșind din politică și scriind la carte, pregătindu-mă de consultanță internațională, Geoană m-a sunat și m-a rugat să stăm de vorbă. Și am stat, chiar la el acasă. M-a rugat să îl ajut în campanie. Că el dorește să candideze. I-am zis: ”tu ai o situație grea în partid. Iliescu e împotriva ta, Năstase e împotriva ta. Pe baropnii ăștia nu îi disciplinezi, în Dragnea nu îl poți încrede”. Îl cunoșteam pe Dragnea din 2001. Când intrase Dragnea în PSD eu i-am semnat carnetul de partid. ”E foarte greu, în sondaje ai acum între 12 și 13%, vrei să lupți?” A zis ”vreau să lupt”. Am zis bine, dar am o condiție. ”O să fiu strategul campaniei tale, dar nu ne întâlnim la partid cu structura de campanie pentru că tu nu o să poți controla acea structură de campanie și vorbim degeaba acolo”. Eu cunoșteam legăturile subterane ale lui Deragena cu Băsescu. Știam și apetența lui Hrebenciuc de a juca fel de fel de jocuri. Geoană făcuse greșeala să promită că o să aibă doi șefi de campanie. Un șef pe organizare era Dragnea și alt șef pe ceva inventat era Hrebenciuc. I-am zis: ”nu o să vin la partid, dar o să lucrăm, individual””, a relatat Gușă.

”Am început să lucrez cu Geoană în 2009, lucru care a deranjat foarte tare structura, Iliescu nu a așteptat nici o săptămână ca să mă înjure. Unii erau bucuroși, pentru că considerau că e o șansă în plus pentru Geoană. Iliescu a ieșit la rampă, a început să îmi aducă fel de fel de invective. L-am lăsat în pace. În final s-a liniștit, dar în tot anul 2009, Ion Iliescu a avut grijă să îi tragă preșul de sub picioare lui Geoană. Apoi au venit alegerile europarlamentare, care au fost un soi de repetiție pentru alegerile prezidențiale de la finalul anului, în care s-a văzut potențialul. PSD-ul stătea bine, dar Geoană era un candidat sub potențialul partidului. PNL-ul stătea așa și-așa, dar Crin Antonescu era un candidat peste potențialul partidului. S-au făcut și celebrele experimente, gen EBA, în care s-au picurat voturi la nivel individual pentru a-i oferi un mandat de europarlamentar”, a povestit Gușă.

Disperarea echipei lui Băsescu

Pentru Geoană, una dintre probleme a fost chiar partidul pe care îl conducea, subliniază consultantul. Totuși, campania a început să se lege, iar acest succes a generat disperarea oamenilor lui Băsescu, care au trecut la ”acte de tip terorist”. 

”Campania din 2009 a debutat fără lucruri furtunoase, cu un Geoană care era președintele Senatului. În România funcționau mai multe televiziuni de știri, unitatea de ofițeri acoperiți din presă devenise activă. Începeau fel de fel de Fake News. Lui Geoană îi era destul de greu. Te trezeai cu tot felul de baroni, primari, consilieri care nu aveau încredere în el. Având în vedere experiența negativă a lui Geoană la alegerile din 2004, în care a pierdut din primul tur la primărie, era destul de greu de convins structura de partid. Până la urmă, partidul s-a coalizat în jurul lui și campania s-a derulat destul de calm, cu foarte multe lovituri subterane, cu foarte multe presiuni asupra patronilor din mass-media. Cu Vântu am avut foarte multe episoade ciudate în acel an. Meritul lui este că până la urmă nu a dezarmat nici atunci. Rolul lui Vântu în campania lui Geoană a fost unul de tip negativ. El a fost transformat într-o țintă, apropo de arestarea lui Nicolae Popa către finalui anului.

Cert este că baronii erau conectați mai degrabă la structura guvernamentală care se afla în aria de decizie a lui Băsescu și atunci făceau joc dublu. Am fost nevoit totuși de la un anumit moment să mă mai duc prin Kiseleff să mai stau cu cei care mai veneau pe acolo, să mai verific trădările lui Dragnea, să-l mai miros pe Hrebenciuc.

Victor Ponta avea o imagine bună și Geoană voia să-l integreze în structura de campanie. Eu știam prieteniile lui Ponta cu oamenii din jurul lui Băsescu și m-am opus mult timp ca el să vină în structura de campanie. I-am explicat și lui Victor atunci că o să-i fie greu să reziste la presiunile pe care o să le facă oamenii de lângă Băsescu asupra sa, dar până la urmă s-a ambiționat, eu am cedat și așa a ajuns purtătorul de cuvânt al campaniei prezidențiale a lui Geoană”, a explicat consultantul.

A fost momentul în care echipa de campanie a lui Băsescu, dar mai ales structurile care doreau să îi aducă un nou mandat, au abordat o tactică mai agresivă, relatează Cozmin Gușă.

”Pe această campanie în creștere a lui Geoană, în timpul verii 2009, s-a ajuns la o disperare în echipa lui Băsescu, care nu avea ce să pună pe masă pentru că nu făcuse nimic în primul mandat, au început cu fel de fel de acte de tip terorist. L-au pus pe Vântu sub mandat de ascultare pe scuritate națională, cu scopul de a intercepta și telefoanele cu care vorbește Vântu, de la mine la Geoană și alții. Nu m-am prins la înceoput. Adică Coldea stătea și ne asculta și mergea în fața lui Băsescu victorios că știe strategiile de campanie. Eu vedeam echipa lui Băpsescu. Erau doi-trei băieți inteligenți, dar nu erau de un nivel prea mare. Dar începeau să reacționeze înaintea acțiunilor noastre. Am zis: ah, ăștia ne ascultă. Și-atunci am avut o înțelegere cu Vântu și cu Geoană și cu alții în campanie: să nu vă mirați dacă auziți prostii la telefon. O să spun fel de fel de prostii ca să îi induc în eroare pe ăia care ne ascultă. Inventam anumite situații care nu se mai făceau, ca să îi induc în eroare”, a povestit consultantul.

Agenții acoperiți din presă

Referitor la perioada campaniei din 2009, consultantul a subliniat numărul mare de agenți acoperiți din presă, dar și din politică sau administrație și business. O ”debăsificare” ar fi trebuit făcută ulterior, după venirea lui Iohannis, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

”O treabă neplăcută care s-a întâmplat la Realitatea în vremurile alea era că Vântu avea impresia despre el că e suficient de inteligent ca să poată să coordoneze o echipă de directori ai Realității care atunci erau ofițeri acoperiți. Eu i-am spus: ”Băi Sorine, nu ești în stare. Tu ești cu agenți acoperiți ai unor servicii în poziție de directori și tu îți închipui că ai capacitatea să-i coordonezi. Nu ai”. Avea o părere mai bună despre sine. Avea și calități, dar și multe defecte.

Băieții care sunt ofițeri acoperiți nu sunt cu convingeri sau cu fișa postului. În epoca Băsescu s-a exagerat foarte mult cu recrutarea unor oameni din zonele de decizie politică, mediatică, business, administrație. Oamenii care au conștiință profesională oricum trag în direcția în care un serviciu secret de prestigiu indică. E conștiință națională. Exagerarea asta de a-i recruta pe toți, de a le da avantaje materiale și imunitate, le generează acestor oameni un soi de sentiment de semizei: tu poți să furi că nu te arestăm. Sunt exemple foarte multe de oameni care au fost recrutați, care în cele din urmă au fost deferiți justiției pentru niște fapte pe care nu le-au făcut pentru ei, ci în beneficiul ofițerului de legătură sau a altora.

După epoca Băsescu nu s-a debăsificat România. Klaus Iohannis a făcut această mare greșeală. Nu a fost preocupat să debăsifice România. Poate nu a foast în stare, poate felul în care a ajuns la putere a ținut cont de această structură. Problema securismului e una de care nu ne-am vindecat pentru că nu am avut curajul să ne spunem că ar fi problemă pentru societatea românească. Noi nu am avut curajul nici înainte de '89 să spunem asta”, a povestit Gușă.

Acțiunile de destabilizare a lui Geoană

Pe măsură ce campania avansa, acțiunile de destabilizare a lui Mircea Geoană, acțiuni care veneau inclusiv din partid, s-au intensioficat, amintește consultantul.

”Eu vedeam în partid cum se intensifică acțiunile de destabilizare a lui Geoană. Vedeam acțiunile ciudate ale lui Dragnea. Îl vedeam pe Iliescu disperat să îl convingă pe proaspăt alesul de la București să candideze la prezidențiale ca să îi mai ia din voturi lui Geoană. O acțiune a statului paralel a fost să îl oblige pe Oprescu, probabil cu niște dosare de șantaj, să intre în campanie pe mâna lui Iliescu, pentru ca Geoană să nu poate să facă scor, în ideea în care îl băgăm pe Oprescu cu Iliescu în spate și ia vreo 10-15% de la Geoană, iar Geoană nu se mai califică. Oprescu a intrat în campanie, în final a făcut un amărât de 3%, dar nu mai conta, deoarece se intensificase campania așa de mult încât Iliescu și Oprescu deveniseră total secundari, terțiari.

Și cu Vântu am avut probleme în vara aia. Puneau mare presiune pe el să schimbe barca. În final nu a schimbat-o, dar nu a schimbat-o pentru că i-am spus că dacă iau o miza, mă duc cu ea până la capăt, dacă câștig sau dacă pierd. A mai stat Vântu în vara aia și s-a gândit, nu am vorbit cu el vreo 3 săptămâni. În final a revenit, nu neapărat într-un sprijin la Geoană explicit, pentru că Realitatea era și atunci echilibrată, dar să nu devii gazetă de perete a statului paralel sau a lui Băsescu”, a explicat Gușă.

O vizită în SUA, două la Moscova

Un moment relevant în campanie au fost vizitele consultantului politic la Casa Albă și apoi la Moscova.  

”Cu America a fost o poveste intereantă. Mi-am organizat în vara aia o vizită la Casa Albă, din calitatea mea de Cozmin Gușă, fost bursier al statului american și strateg al lui Geoană, și am obținut o întrevedere la începutul toamnei cu consilierul pe politică internațională Europa și Asia al lui Obama, un evreu destul de tânăr, inteligent, pentru că eu mi-am dat seama că din disperarea pe care o arată echipa lui Băsescu în frunte cu Coldea și restul se va ajunge la fraudare. M-am dus, am fost primit oficial la Casa Albă și am discutat cu el vreo oră. Omul era mirat. I-am zis că noi avem o campanie corectă. După cum merge campania, Geoană o să câștige și nu avem vreo altă dedicație decât treaba de consolidare de tip euro-atlantic. Dar ne vom împiedica de ceva: de fraudare. Eu presimt că din disperare se va ajunge la fraudare, se poate ajunge la arestări. Omul și-a notat temeinic. Toată întâlnirea a fost filmată oricum. Am zis: nu vin să pârăsc pe nimeni. Dar în calitate de partener strategic v-aș cere să aveți această dedicație de a asigura niște alegeri corecte și tot efortul nostru să nu fie în van. Oamenii s-au uitat cu seriozitate, iar seriozitatea lor a fost dublată de faptul că au refuzat să-l primească la Casa Albă pe consilierul prezidențial pe securitate al lui Băsescu, celebrul Iulian Fota. Cu care m-am întâlnit pe străzile Washingtonului, care se chinuia să ajungă la Casa Albă și nu l-au primit. Semn că eu și candidatul eram partea prizabilă din punct de vedere al euroatlantismului”, a relatat Gușă.

Relatarea vizitei a fost o lovitură pentru advresarii care încercau să acrediteze ideea că întâlnirea nu a avut loc.

”În final le-am trimis de pe site-ul oficial al Casei Albe întâlnirea consemnată, ora, participanții, pentru că altfel nu reușeam să contrabalansez manipularea de presă. A fost și o chestie amuzantă. După întâlnire, care m-a consumat, m-am dus pe malul Potomacului cu un prieten american și era așa, începutul după-amiezii, și mă suna Gâdea de la Antena 3 să intervin în direct, să povestesc întâlnirea. Am intrat la Antena 3 și am povestit parte din întâlnire și am zis că, în afară de faptul că am vorbit despre posibila fraudare, s-a mai întâmplat un lucru. Am făcut un personaj din România celebru. Pe vestitul Blaga. Am spus că va fi unul, Blaga, care va coordona toată acțiunea de fraudare din punct de vedere politic. A făcut deliciul presei. Pe Coldea nu știu dacă l-am pomenit, dar el era cel care lupta cel mai tare pentru perpetuarea lui Băsescu. Maior mai avea niște relații subterane cu Mircea Geoană. Fuseseră colegi la partid. El a devenit director de cabinet la Geoană după ce Geoană a luat președinția PSD. Din acea poziție s-a trezit în poziția de director SRI pe o așa-zisă cutumă ce se voia să fie impusă, ca șefii de servicii să vină de la Opoziție. Era de fapt un joc al unui stat subteran”, a subliniat consultantul.

După vizita în SUA a urmat una la Moscova, o vizită pe care Gușă o anunțase partenerului strategic american.

”Am făcut o vizită și la Moscova. Dar asta am vorbit la Washington atunci. ”Domnule, în virtutea relației de punte pe care ne-ați trasat-o și nu ați mai revenit la ea, eu o să fac o vizită și la Moscova, dar cu știrea voastră, ca să anunț apetența noastră pentru un joc cu partenerul strategic, dar de dialog cu Rusia, în condițiile în care candidatul ar putea să fie și președinte”. M-am dus la Moscova, am avut întâlniri în care am discutat onest și am venit la București. Au făcut un mare tapaj atunci. Eu uitasem un cotor al biletului pe care scria Moscova-București, pe care l-a găsit cineva și care a ajuns la un jurnalist, care l-a publicat arătând: ”uitați trădarea, Cozmin Gușă e KGB”.

Lumea asta a serviciilor secret e complicată. Asta a fost istoria. Sigur că în mintea lui Coldea și a altora, placa asta a mers mereu. De-aia l-ai văzut pe Darius Vâlcov, finul meu, cum a spus că am încercat eu să-l recrutez pentru KGB. De-aia consilierul ăsta de la Scroviștea a lui Dragnea, Doru Bușcu, a reluat acum o săptămână povestea. Asta este placa gen Coldea, sau care a fost inventată în alte vremuri, ale lui Năstase, când s-au întâmplat lucruri reprobabile în relație cu Rusia din punct de vedere economic, tocmai pentru decredibilizare”, a rememorat Gușă.

Consultantul a amintit și despre greșeala lui Geoană, care a făcut propria vizită la Moscova.

”A, că Geoană a făcut o greșeală cât partidul lui de mare că s-a dus la Moscova fără să îmi spună și s-a întâlnit cu mâna a treia, asta a fost un accident de care nu am aflat în campanie, l-am aflat mult după. Nu contat mult pentru campanie, dar a contat pentru mine. Părerea mea este că totuși Mircea Geoană, în pofida succesului electoral, în final s-a împușcat în picior. Cum a făcut Carol al II-lea când nu a vrut să meargă în armată”, a spus Gușă.

Antonescu, prea ambițios

Consultantul politic a relatat și discuțiile pe care le-a avut cu Crin Antonescu, pe atunci convins că va intra în turul II, dar și strategia adoptată de Geoană în relație cu președintele PNL.  

”Crin Antonescu, cel de atunci, din punct de vedere al preciziei și incisivității în discursul public, era clar că era singurul care i se putea opune unui Băsescu deja ușor prăfuit, dar încă lup. Pe această iluzie a lui Crin Antonescu s-a construit un întreg eșafodaj ca să fie convins el că se poate clasa pe locul doi înaintea lui Geoană, considerându-se că Băsescu s-ar fi clasat pe locul întâi. Eu eram într-o relație amicală cu Crin și sigur că aveam în vedere jocul de turul II în care electoratul care l-ar fi votat pe Crin Antonescu ar fi trebuit să se compatibilizeze cu electoratul lui Geoană ca să poată să fie învins Băsescu. Un Băsescu care nu ar mai fi trebuit cu niciun chip să câștige mandatul doi, pentru că el nu apucase să facă în sistemul lui marile grozăvii, le-a făcut în mandatul doi.

Antonescu venea cu această convingere a lui. I-am explicat de mai multe ori în 2009 lui Crin: ”Nu ai cum. Potențialul PSD-ului cumulat cu Geoană va fi mult mai mare decât al tău și indiferent de cât de bine ai evolua nu o să poți să vii pe locul doi”. ”Păi să se retragă Geoană”, a spus el. ”Măi Crin, cum să se retragă, PSD trebuie să aibă candidat la președinție”, i-am spus. L-am rugat un lucru. Jocul va fi la turul II. Băsescu este inamicul, după cum Crin vorbea tot timpul. Dar dacă tu vei cădea în capcana de a-l înjura prea tare pe Geoană în timpul campaniei, o să incompatibilizezi un public și în turul II o să o pățim, vor veni doar jumătate din oameni să-l voteze pe Geoană. Părea că înțelege, după două zile iarăși făcea. Ceva nu era în regulă. La un an distanță, prin 2010 pe la final, întâlnindu-mă cu doi prieteni care jucau în echipa lui Băsescu, ei râdeau și mi-au spus: era să pierdem cu Băsescu din cauza ta. Noroc că am, avut om lângă Crin. Ce om ați avut? Omul ăsta îi spunea să facă pe din dos și Crin avea încredere în el. Omul ăla era Bogdan Teodorescu”, a spus Gușă.

”Cu Klaus Iohannis este altă discuție. Eu cu Klaus Iohannis m-am întâlnit prima dată în 2004, la Sibiu. Iohannis și-a schimbat orientarea de la o susținere către Năstase la o susținere către Stolojan și ulterior către Băsescu, ceea ce a contat, ca primar al Sibiului. În 2009 am avut întâlnire cu Iohannis la Sibiu. Iohannis era un asset pentru această alianță contra lui Băsescu. În urma acelor întâlniri, pentru că Iohannis nu putea să joace în echipa PSD - la PSD atât de mare era mâncătoria internă încât era imposibil să punem un candidat de premier - am zis ”gata, defilăm fără premier, în turul II îl luăm de candidat pe Iohannis și gata”. Lucru care a funcționat. A funcționat în campanie și tandemul Crin Antonescu-Klaus Iohannis. La Iohannis, singura chestie care nu mi-a plăcut a fost că își parca BMW-ul alb în fața primăriei”, a povestit Gușă.

Episodul ”pumnul lui Băsescu”

Episodul filmulețului cu Băsescu lovind copilul a venit într-un moment în care lucrurile mergeau bine în campania lui Mircea Geoană. 

”În presă treburile erau foarte strânse. Toți ofițerii acăperiți erau mobilizați total împotriva lui Geoană, numai că așa de bine mergea campania încât practic nu ar fi contat atât de mult. Sigur că i-am deconspirat. M-am enervat într-o zi și m-am dus la Realitatea și am spus cu nume și prenume ofițerii acoperiți de peste tot. A fost o greșeală din partea mea, dar eram excedat. Mare parte încă acționează în presă. Atmosfera devenea din ce în ce mai sufocantă, dar campania mergea foarte bine, Geoană trecuse deja de pragul de 25% către 30%. Pornind de la 12-13% în ianuarie era perfect. Am ajuns înnaintea alegerilor într-un mod discplinat, cu un Crin Antonescu foarte nervos, care trăia cu ideea că poate să ajungă în turul II”, a povestit consultantul.

”Am ajuns la turul I, trecând prin episodul cu pumnul lui Băsescu. Episod care a fost unul real. Ne-am trezit cu filmările la campanie, pe care trebuie să le jucăm. În turul I, Băsescu făcuse 32,5%, Geoană 31%, Crin Antonescu 20% și Corneliu Vadim Tudor 5,5%, Hunor Kelemen 4% și Oprescu 3%. Pe această balanță s-a suprapus acest scandal cu pumnul. Sigur că Băsescu l-a lovit, dar atât de tare a fost efortul lor mediatic încât până la urmă au reușit să-l și victimizeze un pic pe Băsescu, care, ce să vezi, a plâns pentru a patra oară. Pentru că atunci când a ieșit la conferința de presă iar s-a miorlăit: ”Să-ți fie rușine Dinu Patriciu”. Nouă ne vine să râdem, dar eu când am văzut-o: ”Băi, ăsta tot cu armamentul lui din dotare se duce, ca să-și fidelizeze electoratul pentru că un miliardar îi poartă sâmbetele”. Adică nu mai contează că el i-a tras o palmă copilului. La capitolul victimizare nu are concurență, este el pe primul loc și zece locuri libere. La capitolul mitomanie se bate cu Dragnea bine”, a relatat Gușă.

Consultantul crede că episodul cu filmulețul nu a influențat foarte mult rezultatul alegerilor, în ciuda unor comentatori care susțin acest lucru.

”Pe acest fond, în care era adevărat - Băsescu lovise copilul - noi am vrut să arătăm că are genul ăsta de ieșiri care nu sunt compatibile cu statutul de președinte. Dacă un bărbat de scuipă, atunci poți să ai o chestie fizică, înțelege lumea. Dar dacă un copil îți zice ceva așa ușor și tu îi dai cu pumnul...Dar a ieșit altceva până la urmă. Pentru campanie nu a dat nici cu plus, nici cu minus. Invențiile cum că i-ar fi cauzat lui Geoană sunt niște prostii. Lui Geoană i-a cauzat altceva”, a explicat Gușă.

Capcana lui Tolontan, disperarea lui Vântu, greșelile lui Geoană

Consultantul relatează că Geoană a căzut într-o capcană întinsă de Cătălin Tolontan, care a cerut și a obținut un interviu cu candidatul PSD. Ulterior, Vântu a intrat în panică, după arestarea lui Nicolae Popa.

”El a căzut într-o capcană în care o să-l regăsești pe celebrul Cătălin Tolontan. Tolontan, în perioada de campanie, insista să facă interviu cu Geoană, mă suna zinic. I-am zis că nu are nevoie Geoană, dar a insistat. Tolontan i-a luat un interviu în care i-a pus o întrebare capcană - jurnalistic corect - legată de Vântu. Vântu cu Geoană nu comunicau, cu știrea mea, nu în perioada aia din toamnă. Acolo, Geoană a tras o minciunică de campanie în care în loc să recunoască, l-a făcut pe Vântu personaj malefic. Aia a fost capcana lui Tolontan.

După asta, Geoană a plecat pentru penultima zi de campanie la Iași la miting. Se întoarce de-acolo, vorbim, pentru că trebuia să meargă la Antena 3 înaintea marii finale de joi. Se duce la Antena 3 la Gâdea, are o evoluție bună, dar nu mă mai sună. De obicei mă suna după emisiune ca să facem ping-pong. Nu am văzut nimic ciudat în asta. A doua zi dimineață, joi, programasem antrenamente la sediul partidului din Kiseleff, în care fel de fel de oameni din partid trebuia să-l joace pe Băsescu la pupitru. Înainte de antrenamentele alea, mă suna disperat un număr, nu știam cine e. Într-un final primesc un mesaj. Era Vântu: ”Nu am fost acasă toată noaptea pentru că vrea Băsescu să mă aresteze. Sunt prin oraș cu mașina, dar sunt aproape. L-au arestat pe Nicolae Popa în Thailanda, mi-au înconjurat casa azi-noapte, vor să mă aresteze. Se plimbase toată noaptea prin București, ca să nu fie arestat. Am ieșit, la vreo câteva sute de metri, și l-am văzut pe un Vântu desfigurat, nebărbierit, într-o fază de hăituială. Nu l-au mai arestat în ziua aia, dar așa s-au desfășurat treburile”, a povestit Gușă.

În tot acest timp, repetițiile pentru confruntarea electorală au continuat.

”Începem repetițiile la partid. Vine și domnul Ion Iliescu. Se duce la pupitru și începe să-l șarjeze pe candidatul Geoană. Vine și Ponta, apoi Șerban Nicolae. La ora 7 seara trebuia să fie dezbaterea finală. Am luat o pauză și mi-am aprins o țigare. Am început să primesc mesaje, telefoane, în care eram invitat să comentez despre vizita lui Geoană la Vântu. Eu nu știam nimic. ”E o glumă”. În final, Dan Tapalagă, mai curajos, a zis: ”nu domnule Gușă, avem filmări și poze”. Era deja ora 3-4. Pe Geoană l-am rugat să se ducă acasă să se culce, își închisese telefonul. Știrea apăruse în Academia Cațavencu. Adică în trustul lui Vântu apăruse știrea că Geoană fusese la Vântu.

Trebuia să găsim o soluție. Toți așteptau o soluție de la mine. Eu m-am suit în mașină, mi-am aprins un trabuc și am început să mă plimb prin București ca să îmi vină niște idei. M-am dus la Senat la biroul lui Geoană, unde trebuia să vină el. Am ajuns la 5 acolo, l-am găsit pe Viorel Hrebenciuc care era emoționat și m-a întrebat: ”ai soluții?” Am zis că da. Se face 6, nu vine, îl sunăm, nu răspunde, o sunăm, pe soția lui, nu răspunde, sunăm bodyguardul, nu răspunde. Se face 6 jumate, nu răspunde. Candidatul care greșise și s-a dus la Vânt ucu o seară înainte a venit la ora 19 fără 3 minute și la 19 intra în direct. Nu a mai fost posibil să îi spun nicio strategie. Mă rugam ca până la pauza de publicitate, Băsescu să nu-l înterebe”, a relatat Gușă.

Geoană s-a împușcat în picior

Situația s-a complicat tot mai mult, tot din cauza lui Geoană, relatează consultantul.

”Problema nu a fost întrebarea lui Băsescu, care ne-a arătat legătura dintre campania lui Geoană, Vântu și arestarea lui Popa. Problema a fost reacția lui Geoană. Era într-o formă foarte bună și putea să răspundă și după inspirație, nu avea nevoie de sfaturile mele. Dar nu să tacă, să se piardă cu firea. Eu cred că s-a împușcat în picior. Eu cred că a fost un act de șantaj major la adresa lui și asta a fost rezolvarea pe care a găsit-o. ”Dacă ies președinte bine, dacă nu, nu îmi fac ăștia nimic”. Eu nu am altă interpretare. Sigur că am fost foarte nervos. După dezbatere l-am sunat pe Vântu și l-am făcut în toate felurile. ”Pentru toate chestiile astea, te rog să intri în direct și să mărturisești și ce ați discutat și să mărturisești și întâlnirea din 2004 de la Tâncăbești cu Băsescu”. Ei, și intră Vântu la Realitatea unde era moderator Adrian Ursu cu Oana Stancu. În studio erau Cătălin Tolontan, Cristian Tudor Popescu, domnul Dragnea, care se ceruse la emisiune în locul meu. În final îl întreabă Adrian Ursu despre Geoană. Și Vântu atunci îi dă lovitura de grație lui Geoană: ”C”um adică personaj malefic, dar suntem prieteni de patru ani. De la interviul lui Tolontan, nimeni din studio nu l-a apărat pe Geoană, nici măcar Dragnea, iar audiența acelui talk-show a fost mai mare decât audiența dezbaterii electorale. Domnul Tolontan era cu securea în mână ca să-i crape capul lui Geoană ca să-i găsească o pârtie potrivită matelotului Băsescu”, a povestit Gușă.

Chiar și cu acest scene de campanie însă, a subliniat consultantul, Geoană a câștigat alegerile în România.

”Diaspora nu era atât de activă cum este azi și nici atât de numeroasă. Pentru că foarte mulți în acea vreme lucrau în afară dar lucrau fără drept de muncă și fără posibilitatea de a fi înscriși în listele electorale. Numai că atâția cât au fost au fost suficienți, acolo în Diaspora, unde s-au organizat ei sub bagheta de la PSD a aceluiași Titus Corlățean, care l-a nenorocit și pe Ponta. I-am spus lui Geoană: ”nu-l lăsa pe ăsta că e ciudat, e securist”. Geoană nu m-a ascultat și în final a câștigat Băsescu cu 90% afară, exact cantitatea de voturi ca să treacă peste voturile cu care noi câștigasem în România. Furtul a fost imens, dar cine îl mai demonstrează”, a spus Gușă.

Propunerea lui Gușă de a ieși în stradă nu a avut ecou în PSD. Dimpotrivă.

”Eu le-am spus. Când ne-am dat seama că suntem furați, eu am ieșit dintr-o emisiune și am plecat. I-am dat pe toți afară din sediul PSD. După celebra scenă cu ”Mihaela dragostea mea”, care a fost un lucru care m-a bulversat total. Omul era bucuros, pentru că se pregătise să piardă și totuși a câștigat și nu s-a mai controlat. I-am dat afară din sediu și am făcut o ședință la care a participat inclusiv Orban în care am spus că era clar că ăștia ne-au tras-o, că au fraudat alegerile și că trebuie să ieșim în stradă pentru asta. Și asta a fost decizia. Numai că a doua zi dimineață, convocândam convocat o ședință, prima și ultima din 2009 de la PSD. La ședință au fost convocați: Geoană în capul mesei, Iliescu în stânga lui, Năstase în dreapta lui, eu lângă Năstase, Dragnea, Hrebenciuc. A vrut să intre și Ponta, dar nu l-am lăsat. Iliescu a vrut să mergem la CCR, dar i-am, zis: ”domnule Iliescu, oamenii de la CCR sunt toți șantajați de Băsescu”. Putem să le prezentăm orice dovezi, că noi aveam procese verbale în care se inversase scorul. Am avut vreo 20 și ceva de procese verbale, suficient ca să calamităm alegerile. Și Iliescu mă acuză: ”Băi Gușă, tot timpul ai fost reacționar și ai vrut chestii de stradă”. I-am zis: ”Nu sunteți șeful meu. Sunt la fel de reacționar cum au fost și republicanii în Florida în 2000, când ieșind în stradă au influențat alegerile în favoarea lui Bush și nu a celui care câștigase de drept alegerile, Al Gore”. La acea masă eu eram singurul care ținea cu Geoană, nici el nu ținea cu el, și ăștia l-au trădat toți. Năstase și Iliescu din prima fază de campanie, Hrebenciuc și Dragnea tăcând chitic, dovadă că imediat ,după câteva luni de zile, au ajuns locotenenții noului președinte al PSD Victor Ponta, pe care eu nu îl lăsasem să intre la ședință.

Dar s-a întâmplat cum am considerat. CCR a analizat, oamenii nu au ieșit în stradă pentru că nu au fost lăsați. Chiar americanii se așteptau să iasă oamenii în stradă. Alegerile au fost tranșate, Geoană a tăcut chitic. El a rămas președintele Senatului, dar la partid l-au dat jos”, a povestit Gușă.

Instalarea la putere a statului paralel

Ce s-a întâmplat odată cu victoria lui Băsescu?

”Am asistat la o instalare la putrere a statului paralel, pentru că Băsescu, în urma lucrurilor pe care le-a făcut în campanie pentru el acel stat paralel, a devenit extrem de șantajabil. Băsescu în al doilea mandat nu a mai condus România. El este responsabil legal și moral pentru tot dezastrul de la al doilea mandat, dar el de fapt nu a mai condus, au condus alții în locul lui. El se mai încorda din când în când la televizor, pe la conferințele de presă de seară pentru a mai putea să genereze ceva protecție pentru el și apropiații lui din 2014. Nici nu și-a găsit urmaș, treaba cu Elena a jucat-o prost și niciunul dintre cei care contau, fie Ponta fie Iohannis, nu a reușit să își facă o înțelegere cu ei de continuare a strategiilor viabile pentru statul român, dacă ele au existat. Atât de rău și-a dus al doilea mandat încât nu a mai fost în stare nici să-și transfere puterea sau măcar ațele de sub birou, cum se zice. 

Părerea mea este că s-a expus atât de tare în 2009 în fața echipei care l-a asistat încât a devenit imobil, iar scena aia cu sufrageria lui Oprea spune multe despre felul în care s-au organizat treburile și cu, și fără știrea lui Băsescu, pentru că acel serial ascunde niște adevăruri acolo. Băsescu oricum nu are nicio scuză. I s-a oferit de două ori șansa și onoarea de a fi președintele unei țări și și-a bătut joc”, a povestit consultantul.

Au fost 10 ani de guvernare Băsescu care nu au adus nimic bun României.

”1o ani din istoria noastră într-o perioadă care putea să fie fructuoasă la nivel de relaționare. Pentru că băieții ăștia din statul paralel făceau aranjamentele lor. Cu Buzăianu, cu Ghiță. Nu am auzit să fi fost atacată România și statul paralel al lui Maior și Coldea să fi pus pieptul în față. Ei erau cu combinații, dosare, arestări, apropiații lor arestați în campanie. Deci ei și-au arestat apropiații în campania din 2014, oamenii cu care stăteau la masă.

Maior zice acum că nu mai ține minte, dar nu are nicio scuză. Statul român, la nivelul anului despre care vom vorbi în episodul următor, așa a ajuns. Cu ce fel de guvernare? Cu guvernrea Boc în care s-au îndestulat baronii portocalii și galbeni, care se îndestulaseră în guvernarea lui Tăriceanu. Și apoi, în guvernarea Ponta care a fost o negociere între tabere. Acea coabitare aia a însemnat. În acest sens au mers treburile în urma acestor alegeri nenorocite din 2009, despre care am spus tot timpul că ar fi trebuit să fie depus orice efort pentru ca Traian Băsescu să nu-și mai reînoiască mandatul. Pentru că era clar că omul nu mai era în stare”, a spus Gușă.

”Statul român este foarte slab. Orice stat, prin oamenii și instituțiile sale, dacă văd un pericol, trebuia să spună: domnul președinte, te retragi. După cum într-un fel au făcut-o cu Emil Constantionescu în anul 2000. Atunci, oameni din statul român i-au spus: ”domnule Constantinescu, te retragi”. Sigur că scopul era să se reinventeze Iliescu cu direcția est, Moscova, dar statul român a avut ceva forță să-i spună lui Constantinescu în funcție: ”domnul președinte, nu ești corespunzător, te retragi”.

Este soarta opricărui lider care preferă să se insularizeze și să se deservească cu oameni de joasă factură sau de slabă factură. În momentul în care tu ca președinte nu accepți ping-pong-ul de idei, de situații, cu niște oameni bine pregătiți care eventual te critică, ești un președinte pierdut, dar odată cu tine și țara. Un președinte civil trebuie să fie apărat de structurile de informații, dar să fie înconjurat de alți civili cu gândirea liberă, care nu sunt complexați, pe care nu poate să îi tragă nimeni de mânecă. Pentru că noi pentru libertate am luptat în 1989. Noi la Realitatea luptăm pentru libertatea de exprimare, nu numai a noastră, a tuturor. Libertatea e mare avere, mai importantă decât banii”, a concluzionat Gușă.