Ceea ce părea până nu demult un scenariu de science-fiction începe să devină realitate: tehnologiile capabile să influențeze conștiința, memoria și comportamentul uman există deja și ar putea fi folosite în scopuri militare sau de control social, avertizează doi cercetători britanici într-o analiză recentă publicată de Royal Society of Chemistry.
Michael Crowley și Malcolm Dando, cercetători la Universitatea din Bradford, susțin că omenirea intră într-o eră în care creierul uman ar putea deveni o țintă militară, iar „manipularea minții” nu mai ține de literatură, ci de realitatea tehnologică.
„Intrăm într-o perioadă în care însăși mintea umană riscă să fie transformată într-un câmp de bătălie. Tehnologiile pentru influențarea sistemului nervos central devin mai precise, mai ieftine și mai atractive pentru guverne și armate”, avertizează Crowley.
Tehnologiile care pot schimba gândirea, emoțiile și memoria
Potrivit celor doi specialiști, substanțele și metodele create inițial pentru tratamentul bolilor neurologice — precum tulburările psihice, depresia sau afecțiunile cognitive — ar putea fi transformate cu ușurință în arme de control.
Este vorba despre:
sedative extrem de țintite,
substanțe care afectează orientarea și memoria,
modulatori ai dispoziției și emoțiilor,
tehnologii neinvazive de stimulare a creierului.
Într-un context abuziv, aceste instrumente ar putea genera:
confuzie mentală, incapacitate temporară, alterarea personalității și comportamentului, inhibarea voinței și a reacțiilor.
„Riscul nu vine din progresul medicinei, ci din deturnarea lui. Orice tehnologie creată pentru vindecare poate deveni, în mâinile nepotrivite, un instrument de constrângere psihologică”, explică Malcolm Dando.
Precedente periculoase din istorie
Interesul guvernelor pentru „arme ale minții” nu este nou. Cercetările din perioada Războiului Rece au inclus deja experimente cu substanțe psihoactive, menite să dezorienteze sau să controleze persoanele.
Un caz celebru a avut loc în 2002, la Moscova, când forțele ruse au folosit un gaz derivat din fentanil pentru a pune capăt unui atac terorist într-un teatru. Deși gruparea teroristă a fost neutralizată, intervenția a dus la moartea a peste 100 de ostatici, intoxicați cu substanța chimică.
Acest episod, spun cercetătorii, demonstrează cât de ușor „un instrument de control” se poate transforma într-o armă letală.
Creierul, următoarea frontieră militară
Neuroștiința a evoluat spectaculos în ultimii ani. Oamenii de știință pot:
cartografia rețelele neuronale,
înțelege mai bine rolul fiecărui receptor cerebral,
produce substanțe care acționează cu precizie asupra unor funcții mintale.
Tehnologii precum stimularea magnetică transcraniană, utilizată în tratamentul depresiei, demonstrează că este deja posibilă influențarea directă a activității cerebrale fără intervenție chirurgicală.
„Dacă azi putem trata depresia cu impulsuri magnetice, mâine am putea, teoretic, dezorganiza gândirea unui om cu același tip de tehnologie”, avertizează studiul.
Lipsa legilor care să apere mintea umană
Deși există Convenția pentru arme chimice, semnată în 1997, aceasta nu acoperă noile tipuri de substanțe și tehnologii neuroactive. Concluzia cercetătorilor este că omenirea se află într-un vid legislativ periculos.
Crowley și Dando cer:
definirea clară a armelor care afectează sistemul nervos,
monitorizarea cercetării sensibile,
comisii internaționale permanente,
formare etică obligatorie pentru cercetători.
„Nu vrem să oprim știința, ci să prevenim deturnarea ei. Dacă nu intervenim acum, vom regreta când va fi prea târziu”, spun autorii.
„Nu mai vorbim despre teorie. Vorbim despre prevenție”
Studiul este conceput ca un avertisment timpuriu pentru liderii politici și comunitatea internațională.
„Instrumente create pentru a vindeca nu trebuie să devină instrumente de dominare. Mintea umană este unul dintre cele mai fragile și sacre spații ale ființei”, explică cercetătorii.
Concluzia lor este dură: dacă lumea nu va crea rapid reguli clare, următoarele războaie s-ar putea purta nu cu arme clasice, ci direct în conștiință.
Comentează