Premium
Asociația pentru Dialog și Solidaritate a Avocaților din România se raliază mesajului public, transmis la data de 18 ianuarie 2021 de către Asociația Magistraților din România (AMR), Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR), se arată într-un comunicat de presă.
Citește și: SURSE - Strategia susținătorilor lui Ludovic Orban
Punctul de vedere:
`Condamnăm „lipsa de asumare de catre DNA a responsabilitatii pentru masurile si metodele abuzive pe care le-a folosit in anchetarea judecatorilor si procurorilor, ce au mers de la anchete penale deschise impotriva unor magistrati, cu consecinta indepartarii lor din functiile ocupate, pana la incalcarea secretului deliberarii, la ‘verificarea’, prin anchete penale, a legalitatii si temeiniciei unor hotarari judecatoresti, cu inadmisibla incalcare a dispozitiilor Constitutiei si legilor justitiei, ori la aducerea unor acuze penale impotriva acestora pentru fapte ce nu existau.”
Reamintim cazul celor 4 judecători din cadrul instanțelor din Oradea, cercetați de către DNA, suspendați aproape 2 ani din funcții, pentru ca ulterior, cauza să fie clasată pentru că „fapta nu există”. Judecatorul de cameră preliminara de la ICCJ a constatat definitiv ca procurorii care au întocmit rechizitoriul în cauză au încalcat principii fundamentale ale independenței justiției și statului de drept, cum au fost: secretul deliberarii, confidentialitatea client-avocat, dreptul la un proces echitabil si dreptul la aparare al celor patru judecatori.
Reamintim faptul că DNA s-a remarcat prin anchetarea judecătorilor și procurorilor aflați la vârful sistemului judiciar pentru fapte vădit nefondate, anchetele întinzându-se pe lungi perioade de timp.
Un cunoscut exemplu este cel al fostului Procuror General Tiberiu Nițu. Acesta a demisionat în 2016, după ce a fost acuzat de DNA de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, pentru ca, ulterior, în finalul anului 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție să modifice temeiul clasării, reținând că fapta de care a fost acuzat fostul procuror general nu există.
Raportul efectuat însă de Inspectia Judiciară în anul 2019, adoptat prin Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019, demonstrează fără echivoc faptul că un număr mult mai mare de magistrați la varful sistemului judiciar au fost vizați de dosare ale DNA, precum și maniera în care aceste anchete au fost desfășurate:
„Practicile procurorilor DNA care au instrumentat cauze cu judecători în modalitățile mai jos menționate au reprezentat forme de presiune asupra acestora, cu consecințe directe în ceea ce privește înfăptuirea actului de justiție.
Astfel, tehnica sesizărilor din oficiu împotriva judecătorilor și cercetarea lor pentru soluțiile dispuse in cauze este un fapt inacceptabil, de o gravitate fără precedent, care, fără îndoială, reprezintă un factor de presiune nu doar asupra celor vizați, ci asupra întregului corp profesional al judecătorilor.
(…) Toate aceste concluzii privind activitatea DNA pentru perioada 01.01.2014 – 30.07.2018 dovedesc abuzurile împotriva magistraților generate de faptul că aceeași structură a Ministerului Public, DNA, avea atât calitatea de acuzator al unui magistrat în fața instanței, cât și pe aceea de organ de cercetare penală al judecătorului care se pronunța cu privire la acuzația formulată de DNA.”
Reamintim Consiliului Superior al Magistraturii, că simpla transmitere, în cadrul comunicatului de presa din 7 ianuarie 2019, că Sectia pentru judecatori a CSM „a luat act cu maxima ingrijorare de continutul inregistrarii” celor 5 procurori de la structura teritorială Oradea a DNA, prin care expresii precum „să băgăm frica în judecători”, „să-i liniștim” nu constituie o măsură reală și asumată într-un stat de drept.
Nu putem omite, deopotrivă, precedentul judiciar cu care ne confruntăm în prezent, dat de doi judecători citați la DNA spre a da declarații împotriva propriilor hotărâri judecătorești, definitive și irevocabile, în cadrul Dosarului Ferma Băneasa.
Solicităm Consiliului Superior al Magistraturii, în contextul analizării desființării SIIJ, analizarea cu atenție și maturitate a soluției legislative propuse, în spiritul protejării autorității judecătorești'.
