„Propun ca, odată cu dreptul de vot la 18 ani, fiecare cetățean să mai aibă o obligație: să-și ia bacalaureatul. Dacă nu-l prezintă, nu e nicio problemă. Rămâne cetățean cu aceleași drepturi, dar nu votează”, a declarat la Digi24 jurnalistul Cristian Tudor Popescu.
El a explicat că bacalaureatul ar trebui să certifice nu numai cunoștințele unui cetățean, ci și maturitatea lui. CTP a insistat că această propunere nu înseamnă o negare a votului universal, ci doar o responsabilizare mai mare la vot.
Interesant este şi faptul că unul dintre cei doi fii ai jurnalistului a luat examentul de Bacalaureat abia la doi ani după terminarea liceului.
Vezi şi: Secretul longevităţii din Asia: Sucul care previne cancerul
„Singurul proiect pe care îl văd a fi pus în operă, în speranța că putem schimba lucrurile, e să lucrăm asupra omului, să încercăm să producem schimbare în omul mediu, nu în elite!”, a subliniat editorialistul, arătând că începând din comunism, în România sunt pseudoelitele cele care conduc țara. Elitele au fost distruse și înlocuite cu reprezentanți ai masei primitive, care nu au devenit în timp elită cu adevărat, deși ar fi avut posibilitatea.
În acest context, soluția pe care o propune Cristian Tudor Popescu este „să nu mai aibă drept de vot oricine”. Jurnalistul a explicat:
„Votul universal e foarte bun, câtă vreme înțelegem sensul cuvântului universal. Universal înseamnă să dea dreptul oricărui om capabil să voteze, să fie echipat, să fie în măsură să voteze, să-i dea dreptul să voteze. Nu e vorba de un vot cenzitar, pe baza averii. Propun ca, odată cu dreptul de vot la 18 ani, fiecare cetățean să mai aibă o obligație: să-și ia bacalaureatul. Dacă nu prezintă bacalaureatul luat, nu e niciun fel de problemă. Rămâne cetățean al acestei țări, cu aceleași drepturi, își poate vedea liniștit de viața lui, beneficiază de ce-i poate oferi statul, dar nu votează, dacă nu are bacalaureatul. De ce? Pentru că este examenul de maturitate. Așa se numea cu niște decenii în urmă. Acest examen certifica - și așa ar trebui făcut și modificat - încât să certifice nu numai cunoștinele de matematică, română, istorie, biologie ale elevului, ci și maturitatea lui. Asta nu înseamnă o negare a votului universal. Nu e nici o negare a egalității. Au toți dreptul să dea bacalaureatul, să învețe. În România, învățământul e garantat de stat, e obligatoriu. Nu eșți în situația de discriminare, în care niște oameni săraci nu pot să-și permită să-și dea copiii la școală. Comuniștii au făcut și niște lucruri bune atunci. Alfabetizarea unei mari părți din populație nu a realizat-o regalitatea, ci comuniștii. Oamenii au egalități de șanse, pot să învețe. Dacă n-ai bani să-ți cumperi o carte, ai BCU, ai bibliotecile în care poți intra fără bani. Își iei un abonament și citești. Nu e o discriminare dacă ai dreptul să votezi numai după ce ți-ai dat examentul de maturitate. Dacă nu vrei să faci uz de aceste șanse, nu vrei să înveți, să te maturizezi nu înseamnă că te-am discriminat eu! Înseamnă că, din anumite motive, eșți pe cale de a deveni un ins cu probleme cu societatea. (...) Votul nu trebuie să fie universal în acest sens. Trebuie să fie universal în sensul egalității de șanse a tuturor cetățenilor, să poată vota, să aibă toți acces la vot. Dar în această condiție, pe care o poate îndeplini oricine”.
Cristian Tudor Popescu a adăugat că în acest scenariu, examenul de bacalaureat ar trebui regândit, restructurat, ar trebui să probeze altfel și multe alte lucruri decât cum se face o integrare prin părți. De aceea, crede el, sistemul de învățământ e singura șansă de viitor pentru România.
Vezi şi: Realitate sau doar vis frumos? Cum poţi slăbi 8 kilograme într-o lună, în timp ce dormi .
Comentează