Cristina Tarcea, ieșire neașteptată: Ca președinte al ICCJ sunt în conflict cu mine însămi

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a declarat, miercuri, în susținerea punctului de vedere la CCR pe marginea conflictului Parlament-ÎCCJ, că se află în conflict cu ea însăși, conform Legii 161/2003, fiind în 2003 legiuitor iar în prezent președinte ÎCCJ.

Citește și: Rareș Bogdan și Ludovic Orban admit DEZASTRUL din partid: au identificat adevăratul adversar/SURSE - UPDATE

"Vorbind de legea 161/2003, dați-mi voie să vă fac o destăinuire și să vă mărturisesc că eu personal sunt într-o situație de-a dreptul inedită în care sunt în conflict cu mine însămi, pentru că acum sunt președintele ÎCCJ, și se pretinde că Înalta Curte nu a respectat dispozițiile legii 161 și sunt în conflict cu calitatea de legiuitor pe care o aveam în anul 2003, pentru că legea 161/2003 nu a fost adoptată în procedura parlamentară clasică, ci prin asumarea răspunderii Guvernului. La cea dată, eram secretar de stat pentru relația cu Parlamentul în Ministerul Justiției. Am coordonat toată comisia de elaborare a legii 161/2003, am coordonat nu numai specialiștii din Ministerul Justiției, ci și celelalte ministere și am participat inclusiv la discuțiile care au avut loc în Parlament atunci când s-au depus propuneri din partea diferitelor grupuri parlamentare cu privire la această lege", a declarat magistratul Înaltei Curți, informează Mediafax.

Totodată, Cristina Tarcea a firmat că la acea vreme articolul a fost posibil și pentru că ea a lucrat la actul normativ în calitate de legiuitor. Președintele Înaltei Curți a mai declarat că nu a fost niciodată de acord cu ideea constituirii completelor de fond de un judecător.

"Articolul 21, în forma în care a apărut, s-a datorat tocmai faptului că am fost legiuitor și pentru că am profitat de calitatea de legiuitor, pentru că niciodată nu am fost de acord cu ideea constituirii completelor de fond de un singur judecător. Am spus că măcar în cauzele de corupție, completul să fie alcătuit din doi judecători ca o garanție de incoruptibilitate, or n-am avut în vedere ÎCCJ, Curtea Supremă cum se numea la acea dată, pentru că Înalta Curte nu avea voie de o astfel de garanție, pentru că judeca în complete de 3 judecători, deci nu avea nevoie de o garanție suplimentară de incoruptibilitate", a mai afirmat magistratul ÎCCJ.

Judecătorii Curții Constituționale sunt, la momentul transmiterii acestei știri, în pronunțare privind conflictul juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pe Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, pe tema completelor specializate.

Părțile implicate în conflict au susținut, miercuri, punctele de vedere. Din partea Parlamentului a vorbit Florin Iordache, cel care a depus și sesizarea la CCR, în perioada în care i-au fost delegate atribuțiile președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, iar din partea instanței supreme a vorbit președintele ÎCCJ Cristina Tarcea.