DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Cristina Tarcea 'ucide' din nou legea pe modelul completurilor. CSM reacţionează la afirmaţiile şefei ÎCCJ

csm

CSM reacţionează printr-un comunicat oficial la afirmaţiile făcute de Cristina Tarcea, preşedintele ÎCCJ, în timpul interviului cu singurul candidat la succesiunea în fruntea instanţei supreme. După ce Tarcea a oferit o interpretare fantezistă a legii, susţinând că un concurs pentru funcţia de preşedinte al ÎCCJ ar trebui organizat doar după expirarea mandatului actualului preşedinte, deci instituind un interimat obligatoriu şi ignorând principiul continuităţii funcţiei, CSM explică situaţia din punct de vedere legal.

"Potrivit dispoziţiilor legale, numirea în functia de preşedinte al Înaltei Curti de Casatie şi Justitie se face de către Sectia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În exercitarea acestei prerogative legale, Sectiei pentru judecători îi revine obligatia de a întreprinde demersurile necesare organizării procedurii de numire, aşa încât să fie asigurată continuitatea functiei, fără să fie afectată buna functionare a instanţei.

Interpretarea avansată de preşedintele în functie, respectiv că declanşarea procedurii trebuie făcută după expirarea mandatului său, tinde să acrediteze ideea că legiuitorul ar fi urmărit un interimat obligatoriu necesar derulării acestei proceduri (aproximativ două luni), distorsionând sensul reglementării care acoperă o multitudine de situatii de încetare a mandatului functiei şi nu doar ipoteza ajungerii la termen a acestuia (revocare, demisie, pensionare, deces etc.).

O atare aserţiune nu doar că este contrară voinţei legiuitorului, dar este şi surprinzătoare, în conditiile în care vine chiar de la preşedintele în functie care ar trebui să fie primul preocupat să prevină riscul unei instabilităti la vârful justitiei.

În ciuda faptului că procedura este declanşată încă din data de 30 mai 2019, preşedintele instantei supreme nu a avut nicio obiectiune până la momentul la care a adresat întrebări candidatului, în conditiile în care a existat cadrul instituţional în care ar fi putut să releve o presupusă neregularitate.

Facem precizarea, in acest context, că numirea viitorului preşedinte operează începând cu ziua următoare a încetării actualului mandat.

În concluzie, este regretabil modul în care preşedintele în functie, care nu şi-a depus candidatura pentru un nou mandat, a ales să se manifeste faţă de un judecător al instantei supreme, succesorul său", precizează CSM.

CITEŞTE ŞI: Epilarea în zona intimă, un RISC: La ce se expun femeile care renunţă complet la părul pubian .

Potrivit art. 53 al Legii 303/2004, "(1) Preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedinţii de secţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani.

(2) Numirea în funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

(3) Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.

(4) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacantă."

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.