Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză a jurnalistului Ion Cristoiu pe tema mutării ambasadei României la Ierusalim, dar și a reacției președintelui Klaus Iohannis.
Evenimentul Zilei:
Demult n-am mai rîs atît de un caraghioslîc pus la cale de un politician postdecembrist în efortul de a părea că e original. Spre stupoarea mea și nu numai a mea, ci și a tuturor jurnaliștilor care nu trăiesc cu speranța că de la Cotroceni le va veni vreo ciosvîrtă, trimisă prin coletăria SRI, Președintele României, Klaus Iohannis, a expus punctul de vedere al administrației prezidențiale în chestiunea mutării ambasadei noastre de la Tel-Aviv la Ierusalim, într-o întrerupere a voiajului cu bicicleta prin Herăstrău. Imaginea lui Klaus Iohannis, în bluziță cu nuanțe de tricou, roșu la față de datul la pedale, descins de pe bicicleta blindată, pusă la dispoziție de SPP, vegheat de SPP-iști pe post de trecători și de cicliști, intra în conflict violent cu importanța punctelor de vedere susținute în chestiuni deosebite pentru România pe plan intern și internațional.
Una dintre problemele cu care se confruntă liderii politici din lumea de azi o reprezintă exigența, născută din democratizarea impusă de internet, de a coborî din solemnitatea dată de Olimpul funcțiilor înalte, în hărmălaia cotidiană, în mijlocul realităților curente, sub semnul principiului Și conducătorii sunt oameni. În România postdecembristă, cel care s-a prins primul de această nouă exigență și a rezolvat-o magistral a fost Traian Băsescu. Venit după doi președinți solemni, închiși în Palatul de la Cotroceni, iviți din cînd în cînd, precum cucul în ferestruica ceasului, în pridvorul administrației prezidențiale, Traian Băsescu a șocat la început prin mesele luate prin restaurante, filmat prin fereastră, prin danțurile cu țigăncile, prin mersul în weekend la mall pentru a cumpăra de-ale gurii, soț ocrotitor, care dă nevestei posibilitatea de a merge la coafor la sfîrșitul săptămînii. Aplicarea în viață a principiului Și conducătorii sunt oameni presupune îndeplinirea a două condiții:
- Un anume talent actoricesc al politicianului, indispensabil pentru ca descinderea în omenesc să pară firească și nu o regie.
- Alegerea, fie și la sfatul consilierilor, a unor acțiuni care să pară naturale. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Ani la rând, creşterea economiei Turciei a fost alimentată de credite internaţionale ieftine. Companiile turceşti au contractat credite masive în dolari sau euro. Acum însă, odată cu deprecierea monedei locale, costul rambursării acestor credite creşte puternic, scrie Financial Times.
„Datoriile companiilor reprezintă acum aproximativ 70% din PIB“, potrivit lui Ugras Ulku, din cadrul Institute of International Finance. „Peste jumătate din acest nivel este reprezentat de credite în valută. Astfel, de câte ori lira se depreciază, aceasta erodează profiturile sau distorsionează bilanţurile.“
Ulku avertizează că situaţia s-ar putea deteriora şi mai mult dacă deprecierea lirei, de aproximativ 7% în raport cu dolarul în acest an, va continua.
Turcia a fost economia cu cel mai rapid ritm de creştere din rândul economiilor G20 anul trecut, însă Ankara se confruntă cu avertizări din ce în ce mai vocale din partea investitorilor şi economiştilor potrivit cărora creşterea este dezechilibrată. Cererea internă solidă fără o creştere paralelă a exporturilor a creat un deficit de cont curent ridicat.
Pentru acoperirea acestuia, Turcia are nevoie de finanţare externă. Temerile privitoare la climatul politic stau în calea investiţiilor străine directe pe termen lung, Turcia bazându-se în schimb pe intrări de „hot money“ pe termen scurt care se pot opri oricând. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
A doua zi a vizitei de stat în America a președintelui Franței, Emmanuel Macron, a cuprins convorbiri cu președintele Trump pe un spectru larg de subiecte, de la Iran și Siria, la Coreea de Nord, comerț și imigrație ilegală. În finalul zilei, liderul francez a fost onorat, precum toți predecesorii săi de la Charles de Gaulle încoace, cu un dineu de stat.
S-a revenit astfel, cu intrarea prin porticul de nord al Casei Albe a norocoșilor invitați, la fastul și ceremonialul care însoțesc, și de multe ori îmblînzesc, realitățile diplomației internaționale. Întreaga zi de ieri, consacrată în bună parte întîlnirilor oficiale pe subiecte deseori spinoase, s-a desfășurat de altfel în aceeași tonalitate de perfectă armonie protocolară.
Nici o stridență, nici un pas greșit. Dimpotrivă. Între cei doi lideri pare să domnească admirația profesată fără nici o reticentă și însoțită de o gestică amicală vecină cu efuziunea.
"Avem o relație foarte specială. Uite, îi scot firișorul asta de mătreață de pe haină. E perfect, să-l facem și mai perfect", a rostit, cu tandrețe paternă, președintele Trump înaintea întîlnirii de lucru din Biroul Oval.
A devenit clar în orele următoare că această tandrețe își are limitele ei. Dosarele dificile, Iran-ul, comerțul, Siria, au fost desigur răsfoite cu bunăvoință, dar, dacă e să judecăm după declarațiile publice culminînd cu conferința de presă comună, progresul rămas incert, greu cuantificabil.
"Există o șansă, dar nimeni nu știe ce voi face pe 12 mai. Vom vedea, dacă iau decizia pe care o așteaptă unii, în ce măsură va fi posibil să ajungem la un acord nou, pe o fundație solidă. Actualul stă pe o fundație putredă, gata să se năruie. Nici n-ar fi trebuit să existe", s-a exprimat amenințător-oracular ocupantul Casei Albe în legătură cu subiectul cel mai delicat de pe agendă, acordul nuclear multipartit cu Iranul, parafat în iulie 2015 și cunoscut și sub denumirea de Plan Exhaustiv Comun de Acțiune, pe scurt Plan Comun.
"Nu știu ce hotărîre va lua președintele Trump în ce privește Planul Comun, pe care eu nu-l privesc cu un ochi la fel de critic pentru că, în opinia mea, ar fi util să fie completat. Indiferent de hotărîrea sa, și chiar dacă decide să-l repudieze, doresc să începem imediat lucrul la un nou acord, care să adauge alte trei piloane la activitatea nucleară actuală acoperită de Planul de Acțiune existent, și anume activitatea nucleară după 2025, situația regională și activitatea balistică", a considerat Emmanuel Macron, care a încercat o manevră de învăluire, de plasare a diferendului iranian în contextul mai larg al pacificării Siriei și contracarării influenței regionale crescinde a regimului fundamentalist de la Teheran.(Mai multe detalii AICI)
Mediafax:
Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a exprimat, miercuri, recunoştinţa faţă de activitatea ”pacificatoare” a trupelor ruse din Transnistria, în contextul unei vizite efectuate în regiunea separatistă de către liderul de la Chişinău, relatează Unimedia.info.
Dodon a avut o întrevedere cu liderul separatiştilor de la Tiraspol, Vadim Krasnoselskii, cei doi discutând despre operaţiunile de pacificare din Transnistria.
”Am exprimat sprijinul comun pentru toţi participanţii la Operaţiunea de pacificare mixtă din Zona de Securitate, dar şi recunoştinţă Federaţiei Ruse pentru activitatea contingentului pacificator rus, pentru funcţionarea eficientă şi continuă a misiunii de pacificare, pentru eforturile depuse în scopul păstrării păcii la Nistru”, a afirmat Dodon.
”Totodată, ne-am expus împotriva apelurilor venite din partea unor actori internaţionali cu referire la o eventuală reformatare la etapa actuală a operaţiunii de pacificare la Nistru, fără a ţine cont de necesitatea realizării unei reglementări politice ample a diferendului transnistrean, doar prin modalităţi paşnice. Am reiterat poziţia comună potrivit căreia punctele de control vamal moldo-ucrainene, constituite pe porţiunea transnistreană a frontierei, nu trebuie să afecteze negativ locuitorii şi agenţii economici din regiunea transnistreană”, a adăugat preşedintele RepubliciI Moldova. (Mai multe detalii AICI)
