Premium
Într-o adevărată lecție de istorie, jurnalistul Ion Cristoiu dezvăluie care au fost ingredientele care au făcut ca România să fie condusă de unul dintre cei mai importanți prim-miniștri din istoria sa o perioadă îndelungată de timp.
Evenimentul Zilei:
Contemporanii au trudit din greu să explice îndelungata şi autoritara domnie a lui Ion C. Brătianu în zorii României moderne. Constantin Bacalbaşa se opreşte, în Bucureştii de altădată, la două dintre politicile atotputernicului şef al liberalilor.
Prima: neîncetata preocupare de a atrage în partid şi la guvernare tot ce avea excelent România momentului ca profesionalism. Astfel, zice Bacalbaşa, Ion C. Brătianu îi pîndea pe cei mai buni studenţi români de la Paris pentru a-i atrage de partea sa:
„Pe vremea de care mă ocup, liberalii – adică Brătianu – aveau în programul lor să atragă în partid pe toţi tinerii de valoare care se distingeau la studii şi aveau talent.
La Paris aveau un fel de agenţie de recrutare. Cînd un student se afirma ca o inteligenţă sau ca un mare talent, agenţia raporta la Bucureşti; şi astfel, tînărul era angajat din vreme, mai înainte de a-şi termina studiile, după cum a fost o vreme obiceiul ca să fie închiriate casele în construcţie încă de cînd erau de roşu. Agenţia oferea tînărului, şi cu anticipaţie chiar, o situaţie întotdeauna foarte rentabilă”.
Sub acelaşi semn, premierul caută oameni valoroşi şi în ţară, chiar şi în rîndul Opoziţiei. Bacalbaşa crede că era o politică împotriva adversarilor politici:
„Ion Brătianu era un maestru în arta de a dezorganiza opoziţia. Ori de cîte ori vedea că se organizează un centru opoziţionist, îl cucerea, ori de cîte ori un om de valoare se manifesta împotriva guvernului, îl lua în minister (guvern-n.n.)”.
Adversarii primeau lovituri năprasnice. Nu însă şi ţara. În definitiv, aducînd în guvern valori din Opoziţie, Ion C. Brătianu asigura o bună administrare a ţării. El nu promova lingăi, clienţi politici, mediocrităţi incapabile să-l concureze. Promova valori.
Autorul Bucureştilor de altădată vede în asta o constantă a politicii lui Ion C. Brătianu:
„Este de observat că în tot timpul guvernării sale, de 12 ani, Brătianu a urmat o linie de purtare uniformă; s-a silit să atragă în partidul său toate valorile active care se manifestau şi cu aceasta făcea o îndoită lovitură: pe de o parte îşi îmbogăţea partidul cu oamenii cei mai însemnaţi, pe de altă parte îşi dezorganiza sistematic adversarii.
Acesta a fost secretul lungei sale guvernări”.
O altă politică definitorie pentru Ion C. Brătianu: să nu-şi facă adversari. C. Bacalbaşa surprinde în asta o deosebită sensibilitate la real. Fondatorul dinastiei brătieniste nu era bolnav de autosuficienţă, nu se credea infailibil. De mirare, dacă ne gîndim că guvernase doisprezece ani întruna, dominînd zdrobitor scena politică a României mici (Mai multe detalii AICI)
Digi24:
„E doar treaba noastră ce facem la noi în ţară”. Atitudinea asta nu mai este valabilă în Uniunea Europeană, aşa cum arată ea astăzi. Statele trebuie să se obişnuiască cu gândul că alte ţări au opinii despre politica lor internă, mai ales când e vorba de respectarea democraţiei. O spune politologul german Josef Janning, expert al European Council on Foreign Relations, într-un interviu pentru Digi24.
Magda Crișan: La începutul anului viitor România preia preşedinţia Consiliului UE. Care sunt provocările acestor 6 luni pentru România?
Josef Janning: Cele şase luni de preşedinţie presupun coordonarea problemelor cotidiene ale Uniunii Europene, a muncii Consiliului de Miniştri ai UE. Şi, pentru asta, nu este nevoie doar de experienţă şi concentrare, trebuie să ai o politică echilibrată, nu poţi să-ţi urmăreşti cu prioritate propriile interese. Să ai preşedinţia Consiliului nu înseamnă putere discreţionară, ci că trebuie să coordonezi treburile UE ca un „honest broker”, ca un mediator onest.
Magda Crișan: Avem o nouă remaniere guvernamentală, disensiunile dintre preşedinte şi guvern durează. Ce înseamnă asta pentru preşedinţia românească a Consiliului UE?
Josef Janning: Oricum nu uşurează preşedinţia Consiliului UE. Nici semnele de întrebare ridicate de mai multe cancelarii europene în legătură cu politica internă a României nu fac preşedinţia românească mai uşoară. De aceea este cu atât mai important ca celelalte state UE să vadă că preşedinţia românească este hotărâtă să coordoneze treburile UE bine şi constructiv. Şi de accea cooperarea între guvern şi preşedinte este o condiţie utilă.
Magda Crișan: Există îngrijorare în UE că România este nepregătită pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE?
Josef Janning: Nu cred asta. Cred că există o încredere relativ mare. Am văzut anul acesta, la preşedinţia bulgară a Consiliului UE, că o ţară care nu este demult în UE şi care nu are un aparat administrativ mare, poate duce cu succes la capăt o asemenea preşedinţie. Este esenţial să ai o comunicare bună şi continuă cu celelalte ţări ca să ai o preşedinţie de succes.(Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Marea Azov, separată de restul Mării Negre de strâmtoarea Kerci, spală litoralul Crimeei, teritoriul ucrainean anexat de Rusia, al Ucrainei şi al Rusiei şi este importantă pentru economiile ambelor ţări, scrie CNBC.
Capturarea navelor ucrainene a stârnit consternare în Occident şi se vorbeşte deja de pedepsirea Rusiei cu noi sancţiuni. Companiile ruseşti le-au anticipat. Reuters scrie că marile grupuri de energie ruseşti pun presiuni pe cumpărătorii de petrol din Vest să folosească euro în loc de dolari pentru plăţi şi introduc clauze penale în contracte. Astfel de măsuri ar proteja companiile de sancţiunile Americii, ţara care are puterea asupra dolarului. Apoi, Rusia îşi reduce încet deţinerile de active americane şi se pregăteşte să vândă obligaţiuni denominate în euro pentru prima dată după 2013. În pofida căderii recente a preţurilor petrolului, Rusia are surplus bugetar şi nu are nevoie de finanţare prin împrumuturi. Bondurile sunt un test în programul de „dedolarizare“ introdus de preşedintele Vladimir Putin anul acesta, scrie Bloomberg.
În Crimeea, autorităţile pro-ruse au şters ceea ce ele au catalogat „datorii externe publice ale Crimeei“ de 4,7 milioane de dolari către banca naţională a Ucrainei. Datoriile constau în obligaţiuni emise în 2011, potrivit agenţiei Unian.
În Ucraina, banca centrală a declarat insolventă divizia locală a băncii ruse VTB, punând astfel capăt unui efort de durată de a limita influenţa statului rus în Ucraina, notează Financial Times. VTB este controlată de guvernul de la Moscova. Banca centrală a Ucrainei va lichida operaţiunile VTB din ţară pentru că compania mamă de la Moscova „nu a reuşit să respecte legea bancară şi reglementările băncii naţionale şi nu a făcut nicio încercare de a ţine banca solvabilă“. Agenţia de asigurare a depozitelor va plăti deponenţilor echivalentul a 33,5 milioane de dolari. Astfel, aproape toată lumea va fi compensată în întregime. VTB susţine că Ucraina a „paralizat“ banca prin reglementări care i-au făcut imposibil să desfăşoare operaţiuni sau să-şi salveze subsidiara în pofida a trei recapitalizări prin împrumuturi interbancare începând cu 2014. Acesta este anul anexării Crimeei de către Rusia.(Mai multe detalii AICI)
